Maternitatea. The dark side...

Prima parte a maternităţii mele nu a fost una uşoară. De fapt, a fost una dintre cele mai complicate perioade din viaţa mea. Nu din cauza copilului în sine, care era cît se poate de cuminte şi drăguţ, ci din cauza tuturor celorlalte lucruri din jurul meu, care păreau să conspire la un dezastru al lumii călduţe – şi cunoscute – de pînă atunci. Şi, evident, din cauza capacităţii mele reduse, cel puţin în primele cîteva luni, de a face faţă unui alt ritm de viaţă şi unei alte responsabilităţi.

Mi-am adus aminte de toate acestea cu ocazia unei lecturi: Douglas Kennedy, O relaţie specială (traducere de Lidia Grădinaru, Editura Trei, 2008). În ciuda coperţii sexy (o tînără în costum de baie, cu lungi unghii roşii, care visează pe o plajă), romanul oferă o altfel de viziune asupra maternităţii. Mai profundă şi mai realistă, deşi din partea unui bărbat. Altfel decît obişnuitele romane idilice pentru femei, în care dificultăţile perioadei sînt tratate cel mult în cheie comică.
 
Romanul lui Kennedy începe ca o poveste de dragoste, ceea ce şi este, pînă într-un punct. O ziaristă... internaţională se îndrăgosteşte, în timpul unei „misiuni“, de un alt ziarist aşijderea, care, de altfel, îi şi salvează viaţa. După o perioadă de iubire... furtunoasă, Tony (căci aşa se numea El) îi cere mîna lui Sally (evident, Ea), care devine şi mamă.

Cuplul se mută la Londra, unde, conform şabloanelor, urmează să „înceapă o viaţă nouă“. Şocul cultural (pe linie Henry James-iană, Sally fiind americancă...) e doar o mică parte a problemelor celor doi. Probleme anticipate subtil de Kennedy încă din prima parte a romanului, cea oarecum idilică, în care, deşi cei doi îşi trăiesc iubirea, simţi că ceva nu e chiar în regulă...
 
În etapa londoneză tensiunile se acumulează, gradat, iar strălucitorul Tony devine tot mai absent. Se conturează ca un personaj neplăcut prin inconsistenţa voită pe care i-o rezervă autorul. În ce o priveşte pe Sally, aceasta trăieşte la nivel fiziologic eşecul relaţiei ei: este în pericol să piardă sarcina, apoi trece printr-o cezariană de urgenţă, înainte de termen; are necazuri la alăptare; se tratează de depresie postnatală şi insomnie cu pilule, cu care îşi „otrăveşte“, fără să vrea, copilul, prin alăptare (nu vă îngrijoraţi, copilul se face bine); şi, în sfîrşit, ajunge să fie internată în spital pentru o lungă perioadă, cu aceeaşi depresie postnatală, devenită severă, şi anorexie. Maternitatea ca o sumă de boli – ce sinistru, veţi zice. Sinistru, dar adevărat. Nu în totalitate, dar nu putem contesta latura fiziologică şi naturalistă a maternităţii. Ca să accezi la cealaltă, despre care ne spun filmele şi cărţile standard, cea idilică, trebuie să fii capabil s-o depăşeşti pe aceasta: the dark side...

Evident, nu e imposibil, depinde de rezistenţa psihică a fiecăreia, de capacităţile de adaptare la o nouă situaţie, care te solicită mai mult, şi de ajutorul celor din jur. Or, eroina romanului lui Kennedy tocmai de aşa ceva ducea lipsă: de sprijinul real al cuiva apropiat. Soţul ei, Tony, e tipic pentru „partenerii“ convenţionali în situaţii de criză: aparent alături, dar, de fapt, absenţi.
 
Stările prin care trece Sally – mai ales depresia adîncă, gata-gata să treacă pragul final – reprezintă, desigur, varianta extremă. Reduse, însă, la proporţiile medii, să zicem, reflectă cîteva dintre temerile reale ale femeii care tocmai a născut: sentimentul iniţial de respingere faţă de odraslă, pînă se obişnuieşte cu ea; asociată, în mod paradoxal, cu o continuă spaimă să nu i se întîmple ceva copilului; precum şi cu un sentiment constant de vinovăţie (cel puţin o perioadă) şi inadecvare.

Asociate cu surprizele tot mai neplăcute din partea bărbatului ei, care, deodată, din indiferent devine negativ de-a dreptul şi-i ia copilul, situaţiile prin care trece Sally devin chiar horror. Reuşeşte, totuşi, să le înfrîngă, şi, odată cu ele, şi latura întunecată a maternităţii. Trecînd prin iniţierea într-o altă etapă prin care trec toate proaspetele mame. Şi dîndu-i ocazia lui Douglas Kennedy să facă din maternitate o poveste cu suspans.