Trăim un an greu - <i>şi trebuie să şi

Publicat în Dilema Veche nr. 264 din 6 Mar 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cu ceva timp în urmă, Consiliul Europei a adunat o mînă de oameni cu interes în libertatea de expresie să analizeze oportunitatea adoptării unor documente " cu valoare de recomandare " legate de comportamentul mass-media la vreme de criză. Două zile ne-au trebuit să ajungem la concluzia că nu poţi reglementa reacţia la criză, atîta timp cît accepţi că însăşi criza este un moment de fractură de paradigmă, un moment (insist) în care nici o regulă prestabilită anterior nu se mai poate aplica. A face reguli pentru lipsa de reguli este un exerciţiu intelectual atractiv, dar doar atît. Şi, oricît de diferiţi am fi fost în părerile, experienţele şi credinţele noastre, am fost cu toţii de acord " atunci " că putem vorbi de criză doar "la moment". Criza este secunda rupturii " nu ceea ce o premerge şi nici decum ceea ce urmează. De aceea cred că a vorbi de "perioada de criză" pe care o traversăm este oarecum oximoronic. Un soi de scuză mentală care ne permite să justificăm multe şi să ne plîngem angoasele. La români, criza a devenit subiect de discuţii, de dezbateri (un fel de discuţii mai cu foc şi cu ceva mai mult public pasiv), de reglări de conturi, de glume (cum altfel? cum altfel!), de oferte promoţionale, de reclame. Şi, dacă o vom mai duce mult aşa, criza asta va deveni un mit, pe care nimeni nu l-a văzut, dar ale cărui "efecte" le ştie toată lumea. Cam ca Meşterul Manole. Lovit evident de criză este şi sectorul mass-media, cu rolul său dual de victimă şi colportor: cu cît scrie/vorbeşte mai mult despre criză, cu atît percepţia despre criză se învîrtoşează şi loveşte mai abitir, ceea ce dă un şi mai puternic temei mass-mediei să fluture stindardul crizei şi... După cum spunea unul dintre participanţii la masa rotundă "Publicitatea de criză" (organizată la jumătatea lunii februarie de Clubul Român de Presă), "criza trece prin minţile noastre". Frica de criză este mai mare decît criza însăşi. Au venit la masa rotundă oameni din mass-media (cu precădere din presa scrisă, dar şi de la televiziunile de mare audienţă), din agenţiile de publicitate şi chiar cîţiva "anunţători". Dovadă că tema a stîrnit interes a fost numărul mare de participanţi " şi "reprezentarea", la nivelul "deciziei pe bani" (adică sus!). Faptul că vorbirile s-au legat mai greu şi că multe lucruri au rămas nespuse mă face să cred că oamenii erau mai degrabă dispuşi să asculte, decît să vorbească despre propriile probleme. Problema tuturor era destul de vizibilă (cam ca un elefant într-o încăpere): scad bugetele de publicitate. Şi scad sensibil " de la 600 de milioane de euro (cifră estimată pentru 2008) la 450 de milioane în 2009. Estimată, spuneam, pentru că " aşa cum a subliniat unul dintre participanţi " "piaţa" nu este în stare să vină cu o cifră netă clară a bugetelor de publicitate. În atari condiţii, bugetele nu vor fi doar mai mici, ci şi " frumos zis " "mai atent alocate". Din acest punct de vedere, clienţii de publicitate, cei care pun banii pe piaţă, au fost extrem de tranşanţi: trăim un an greu, banii sînt cîţi sînt, nu mizaţi pe solidaritatea de industrie, luptaţi-vă pentru ei. Un mesaj destul de dur pentru mass-media, ai cărei reprezentanţi aşteptau, probabil, ceva mai multă cooperare din partea celor din publicitate. Au fost menţionate acolo cîteva posibile soluţii: un accent mai serios pus pe auditarea reală a tirajelor (şi nu numai reală, dar făcută de organizaţii credibile şi cunoscute în branşă " cum ar fi Biroul Român de Audit al Tirajelor), armonizarea termenelor de încasare a banilor cu nevoile presei (căci un termen legat de încasare de 150 de zile este, Doamne, iartă-mă, aproape o jumătate de an, o perioadă lungă şi în vremuri "normale", dară-mi-te la vreme de criză!), renunţarea la faimoasele "rebate"-uri " un soi de comisioane percepute de agenţiile de publicitate de la mass-media (în plus faţă de cele percepute de clienţii lor). Stăpînii banilor au fost însă expliciţi: faceţi-ne oferte pe care să nu le putem refuza. Fiţi flexibili şi " magic cuvînt! " fiţi creativi. Creativitatea ca soluţie de ieşire din criză este o idee seducătoare, poate mai solidă, pe termen lung, decît apelul la strîngerea rîndurilor în interesul industriei. Rezerve de creştere ar mai fi. Noua legislaţie în audiovizual permite noi forme de publicitate " cum ar fi plasarea de produse. Drept e că aceste forme nu avantajează presa scrisă " cea mai puternic lovită de criză (şi de frica de criză). O altă soluţie ar fi apelul la eternul binefăcător " statul " şi la măsuri protecţioniste pe care acesta le-ar putea lua " după model francez " în favoarea industriei de mass-media. Reduceri de TVA, în speţă " greu de imaginat în contextul în care bugetul însuşi e "de criză", cînd fiecare bănuţ (se zice) contează. Şi cînd industria de mass-media este asimilată (la cel mai înalt nivel) cu "mogulii" " care sînt, nu-i aşa? " nişte cetăţeni mai puţin decît oneşti şi care s-au îmbogăţit din diverse mişculaţii. La ce ar binemerita ei sprijin de la Patrie? Pentru că, au argumentat participanţii la masa rotundă, presa îndeplineşte (ropot de tobe) "un serviciu public". Voil

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.