Spamometrul

Publicat în Dilema Veche nr. 247 din 10 Noi 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

O activitate la fel de banală precum băutul cafelei dimineaţa, ştergerea spam-ului dintre mail-urile importante ne duce cu gîndul la medicamente oferite gratuit (de ce oare campionul absolut e Viagra?), la oferte incredibile, la sume mari de bani cîştigate fără a fi participat la ceva anume, la regi africani ce au nevoie de ajutorul tău, la oameni necunoscuţi cu nevoi urgente şi pe care trebuie să-i contactezi imediat; et caetera-ul se prelungeşte pînă la coşul de gunoi virtual ce le haleşte pe toate. Vorbesc de mîncare, pentru că definirea spam-ului drept cantitate în exces are la bază o scenetă marca Monty Python, celebra trupă de comici britanici. Citat (iar pentru homo videns clic pe YouTube pentru filmuleţ): "Chelneriţa: Păi avem ouă cu şuncă, ouă cu cîrnat şi cu şuncă, ouă şi spam, ouă cu şuncă şi spam, ouă cu şuncă, cu cîrnat şi cu spam, spam cu şuncă şi cu spam etc." Spam-ul ce a constituit sursa de inspiraţie a celor de la Monty Python e o marcă înregistrată a companiei Hormel Foods şi e o prescurtare a şuncii condimentate (SPiced hAM). Reclama acestui produs presupunea repetarea numelui într-un mod sîcîitor, aşa cum se mai poate observa şi azi prin unele clipuri publicitare. Dacă, în scenetă, repetiţia e îngroşată pentru a obţine efecte comice, în viaţa de zi cu zi, spam-ul nu e comic decît accidental. Şi e foarte greu de crezut că există cineva care să-l iubească. Iubire şi ură. Dar cum într-o lume bizaroidă e loc pentru orice, pe cel care iubeşte spam-ul, dar nu este spammer, îl cheamă Barry Dennis şi este preşedintele unei agenţii de marketing. Evident că primul lucru care ne trece prin minte e că un punct de vedere şocant e o foarte bună strategie de marketing. Citind articolul (în epoca intertextualităţii îl găsim destul de uşor cu un motor de căutare), începem să credem că poate e puţin ţicnit. Iubeşte spam-ul pentru că îl vede ca pe un urmaş de-al poştei publicitare, din urmă cu cîţiva ani (poştă care mai există şi acum): tot felul de oferte, cataloage, pliculeţe, mostre gratuite ş.a.m.d. Spam-ul pentru el e deja mai mult decît mesajele sîcîitoare de la tot felul de nume aiuritoare şi care pot conţine viruşi sau ţepe. Vorbind de viruşi şi ţepe, ajungem la cineva care urăşte spam-ul şi a făcut o declaraţie care cu siguranţă a uns la inimă multă lume. Nimeni altul decît Bill Gates promitea să scape lumea de spam pînă în anul 2006. Iar în articolul lui intitulat sec "De ce urăsc spam-ul" nu prea mai rămîne loc pentru vreun zîmbet, ci doar pentru iritare, cheltuieli inutile, blocarea reţelelor, distragerea atenţiei angajaţilor, pornografie, escrocherii şi ameninţări la adresa existenţei mail-ului ca mediu de comunicare. Microhardianul devine şi mai virulent: au fost intentate procese unor companii ce au propagat spam-ul, iar compania sa depune eforturi susţinute pentru a crea filtre din ce în ce mai performante spre a stopa acest flagel. Sistemul lui de amendare a celui care trimite asemenea mesaje se pare că a eşuat, dacă ne luăm după dovezile primite zilnic pe mail. Aşa că o lume fără spam, fără viruşi, hackeri, gunoaie şi poluare e în continuare o himeră. Ar fi oare o lume mai bună sau mai strictă? Spam-ul şi literatura. Ajungem la o altă întorsătură: reacţionează toţi oamenii la fel atunci cînd primesc spam? Este spam-ul doar un dat plictisit din ochi şi un clic rapid pe tasta Delete? Fabula.org este o asociaţie de cercetători francezi în domeniul teoriei şi istoriei literaturii. Lansat în 1999 de către Alexandre Gefen şi René Audet, site-ul colaborează cu mulţi specialişti din domeniul literaturii şi îşi asumă o misiune de informare a publicului larg. Săptămîna trecută, această asociaţie demnă de încredere a fost volens nolens generatoare de spam. Un morman de mesaje personale a înlocuit informarea periodică şi aşa au ieşit la iveală diferite reacţii. De la tonul agresiv al omului supărat ce vrea cu orice preţ să fie lăsat în pace, la tonul ludic al celui amuzat, care îmbracă haine de patafizician şi se minunează în faţa hazardului, pînă la tonul frondeur al celei care refuză studiile plictisitoare şi preferă oda la pian a lui Jim Morrison dedicată lui Nietzsche (homo videns dă din nou clic pe net): "Nietzsche la etajul doi a început să cînte nebuneşte la pian" ş.a.m.d. Pe fundalul ţipetelor lui Jim Morrison, descoperim "spoezia": clik pe un articol de la secţiunea culturală din The Guardian. "Spoezia e o formă de artă a secolului XXI, o reinventare a limbajului ce împinge decupajele lui William Burroughs şi scrierea lichidă a lui Jeff Noon spre noi teritorii. Aşa cum revoluţia industrială a dat naştere romantismului, la fel şi boom-ul economic din America postbelică a generat poezia beat. Era noastră tehnologică ne-a oferit poezia spam." Străbătînd această parafrază şi sfaturile privind eforturile ce trebuie depuse pentru a obţine poezie, şi nu rebuturi, ajungem să descoperim potenţialul dadaist al spam-ului. Spammerii au nume ciudate şi fraze frînte pentru a păcăli filtrele ce le blochează. Toate aceste permutări pot naşte, cu puţin ajutor, poeme. Din nou citat din cotidianul britanic: "Lîngă voce cheia rugineşte, ca hărţi aeriene vizitate la naştere. Clipeşte şi fă un pas, stelele se topeau pînă cînd lanţurile au rupt oraşul meu. Un vultur verde mănîncă organul unui mamifer ce se căţăra pînă departe, maxilare rînjinde; un cer poetul cu obiceiul de a luci stătea mut ca orizontul gri al unui iceberg dormind" ("Lucire furioasă"). Un experiment ce poate fi încercat pentru a varia dimineţile morocănoase - cred că ar trebui acordată atenţie şi numelor proteiforme: Myrtice, Teena (variaţie de la Tina), Lanita (variaţie de la Anita), Rima Marni (un nume foarte nimerit pentru o poetă), Eustolia, Sharla Magda (nu este o şarlă românească, ci una anglofonă), Demetrice, Glennis Narcisa, Cleora (un fel de Cleopatra pe scurt), Evelia Simona etc. Sîcîitor, comic sau chiar poetic, spam-ul a ajuns deja la 30 de ani, dacă socotim drept prim-spammer pe un anume Gary Thuerk (probabil că acesta a inspirat şi numele abracadabrante ale spammerilor de azi) care a trimis un mesaj tuturor utilizatorilor unuia dintre strămoşii Internetului, în 1978. Unele studii ne arată că între 75 şi 95 % din traficul de poştă electronică la nivel mondial e reprezentat de spam (aproximativ 100 de miliarde de spam-uri sînt trimise zilnic). La fel ca orice boală care se respectă, spam-ul e destul de prolific, depăşind sfera mail-ului şi infestînd şi blog-urile, mesageriile, telefoanele mobile. Şi cum există suficient de mulţi care îl iubesc pentru că le aduce profit şi îl propagă, spam-ul va toci tasta Delete încă mult timp.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.
E cool să postești jpeg
Discursul populist (sau cine mănîncă poporul?)
Prin compătimire, le este indus oamenilor un sentiment de victimizare care, mai apoi, este zgîndărit, pînă la transmutarea acestuia în furie.
Despre viața filosofului  Un scenariu inactual jpeg
Despre viața filosofului. Un scenariu inactual
În cazul filosofilor, atenția cu care le este citită și judecată biografia este mai mare decît în cazul scriitorilor sau pictorilor.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Roua învierii
Din prospețimea naturală a dimineții, roua trece în registrul auroral al vieții spirituale, care are nevoie de speranța eficace a începuturilor și a reînnoirii.
Zizi și neantul jpeg
Educație religioasă
În copilărie nu știam ce se serbează de Paști. Știam că se vopsesc ouă roșii și chiar, mai tîrziu, că vine Iepurașul.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Au apărut: artist multimedia, barista și expert în prăjirea cafelei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.