Scara Richter la români

Publicat în Dilema Veche nr. 371 din 24-30 martie 2011
Luna trecută am vorbit mai puţin    jpeg

Matematica – mi-a explicat tatăl meu încă de cînd eram mic – este o ştiinţă deasupra claselor sociale. Am crescut cu această observaţie fundamentală. În epocă, era esenţială referinţa la clasele sociale. Astăzi, ar fi utilă o parafrază vizînd starea materială. Bogat sau sărac, 1 şi cu 1 fac tot 2. Un adevăr care ar trebui să pună puţin pe gînduri şi o parte din presă.

Masa critică de ridicol

Cîtă vreme vorbim despre politică, fotbal şi mondenităţi, sîntem safe. Nu există nici o regulă, nici o formulă, nici o constantă. Ei pot să facă orice – şi chiar fac orice –, drept care noi putem să spunem orice – şi chiar spunem orice. Putem să aberăm liniştiţi ore-n şir, căci realităţile descrise şi comentate sînt cel puţin la fel de aberante. Şi orice scenariu trăsnit am imagina noi, sînt şanse serioase să se-ntîmple chiar aşa. Dacă nu azi, atunci poate săptămîna viitoare, dacă nu cu Ghiţă şi Veronica, atunci cu Sile şi Angelica.

Dar, din cînd în cînd, apare cîte ceva despre care nu prea merge să-ţi dai cu părerea. Sigur, noi oricum ne dăm cu părerea, dar în atare situaţii se depăşeşte masa critică de ridicol. Ca un făcut, de regulă este vorba despre subiecte din registrul catastrofic, pe care, la naiba!, nu le putem nici evita, nici expedia, că doar din asta trăim, noi, presa, din dezastre şi (între două dezastre) din mizerie. Ehei!, ia să fie vorba despre o descoperire ştiinţifică sau tehnică purtătoare de valenţe pozitive, deschizînd calea unor soluţii concrete pentru cine ştie ce probleme ori punctînd o nouă etapă în dezvoltarea gîndirii, fie şi doar la nivelul cercetării fundamentale – atunci o ştire de zece rînduri e prea de-ajuns! Doar n-o să faci un talk-show despre demonstraţia Marii Teoreme a lui Fermat, reuşită după 357 de ani de înverşunate încercări! Dar dacă e cu „morţi şi răniţi“, cum să ratezi subiectul!?

Întrebări fără moarte 

Evident, nimeni nu e obligat să se priceapă la toate, chiar dacă e mare ziarist. În mod normal, atît realizatorul cît şi prezentatorul (dacă sînt persoane diferite) unei emisiuni dedicate catastrofei multiple din Japonia (cutremur, tsunami, accident nuclear grav) trebuie să se pună cu burta pe carte – lucru nici măcar foarte complicat de cînd cu Internetul, motoarele de căutare, enciclopediile online, forumurile de discuţii etc. În plus, orice echipă editorială are – sau trebuie să aibă – un grup de documentarişti.

Ei, nu. De multe ori lucrurile nu se petrec aşa. De ce să mai citeşti!? Chemi unul-doi specialişti ai domeniului (nu mai mulţi, că şi-aşa vorbesc chineza) şi alţi trei-patru invitaţi din orice domeniu (politicieni, editorialişti, un medic oftamolog! – caz pe bune!) şi le pui întrebări fără moarte de tipul „Ce părere aveţi despre chestia asta?“ sau „Credeţi c-o să fie mai multe victime?“ sau „Aţi fost vreodată în Japonia?“. N-ai cum să greşeşti, ceva trebuie să iasă, mai ales că regia îţi bagă nişte burtiere catastrofice, studioul împarte ecranul cu aceleaşi cîteva imagini repetate la nesfîrşit, mai vine vreun SMS, mai prinzi pe cineva la telefon, inclusiv de la faţa locului – poţi s-o ţii aşa trei zile şi trei nopţi. Cît despre specialişti, lor le adresezi o invitaţie care iar n-are cum să dea greş: „Explicaţi-ne ce se întîmplă acolo!“. Dar nu-i laşi prea mult să explice, că oricum, aşa cum spuneam, nu-nţelege lumea mare lucru din ce spun. Din lumea asta făcînd parte şi tu. Plus că o disertaţie ştiinţifică strică dinamica emisiunii. Face „burtă“.

Ştiinţa, româna, logica 

Nu-i mai puţin adevărat că, în unele cazuri, chiar specialiştii (inclusiv cei reputaţi) întreţin o oarecare confuzie. După cutremurul din 4 martie 1977, în Magazinul a apărut un amplu documentar – două pagini la mijlocul revistei – în care, printre altele, scara Richter era descrisă pînă la gradul 12, unde scria laconic „Cad munţii“ (drăguţ, nu?). În urmă cu zece ani, toată lumea ştia că ultima treaptă a magnitudinii este 9, convingere care n-a fost zdruncinată de acel 9,2 din Indonezia. Iar recent, după nenorocirea niponă, am auzit un specialist susţinînd că Richter merge pînă la 8,4 (!?).

Dicţionarele sînt şi ele ezitante în această speţă. Şi totuşi, cu un minim efort, descoperi repede adevărul: scara Richter (în care fiecare grad e de 10 ori mai puternic decît cel anterior) nu are o limită superioară. E şi logic: cum să spui „Mai mult de-atît nu se poate“? Uite că s-a putut, din nefericire. Oricum, e un caz izolat. Covîrşitoarea majoritate a aserţiunilor ştiinţifice sînt clare. Sigur, la ora la care scriu aceste rînduri e limpede că nimeni nu ştie de fapt ce se întîmplă la Fukushima, din simplul motiv că nu se poate apropia nimeni de reactoare – dar cei care se pricep ştiu măcar ce se poate întîmpla, în diferite versiuni, pînă la un Cernobîl la puterea a şasea, Doamne fereşte

Şi de-ar fi numai problema documentării minimale! Într-o dimineaţă a primei săptămîni după seism şi tsunami, am ascultat cu atenţie un specialist – n-am apucat să-i văd numele – care încerca să tempereze catastrofismul moderatoarei, drept care aceasta, puţin nervoasă şi evident dezamăgită, l-a-ntrerupt şi l-a întrebat: „Deci nu se pune problema ca Japonia să facă faţă unei catastrofe nucleare!?“. Omul, însă, le avea nu numai cu fizica, ci şi cu româna şi logica, aşa că a corectat-o blînd, dar apăsat: „Nu – nu se pune problema ca Japonia să fie în situaţia de a face faţă unei catastrofe nucleare!“. Ceea ce, nu-i aşa?, e puţin altceva.

De ce nu? 

Nu sînt profesorul nimănui. Sînt multe lucruri la care nu mă pricep. Drept care evit să vorbesc despre ele sau – dacă totuşi o fac – încerc înainte să mă pun la punct măcar cu noţiunile de bază. Îmi amintesc mereu de replica indignată a unui senator (nu contează numele, e simptomatic). Cineva acuzase faptul că, în plen, la o discuţie aplicată pe probleme economice, exprimaseră poziţii foarte ferme şi parlamentari care n-aveau cunoştinţe în domeniu. „Păi, acum vorbim numai despre lucrurile la care ne pricepem!?“ – a tunat senatorul. „Atunci X, care e electrician, ce să facă acolo – să schimbe becuri, să repare prize!?“ Poate că n-ar fi stricat.

Tudor Călin Zarojanu este jurnalist şi scriitor.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.