Românul este peste tot!

Publicat în Dilema Veche nr. 414 din 19 - 25 ianuarie 2012
Românul este peste tot! jpeg

M─â ├«ntreb de ce mass-media rom├óneasc─â merit─â at├«t de mult─â aten┼úie, de ce analiza tendin┼úelor ei poate r─âspunde mai bine dec├«t orice raport, mai mult sau mai pu┼úin ┼čtiin┼úific, la eterna ├«ntrebare legat─â de starea na┼úiunii. Aceast─â dilem─â se aplic─â tuturor popoarelor din lume (poate mai pu┼úin celor din Africa Subsaharian─â) care, de bine, de r─âu, au intrat ├«ntr-o alt─â er─â comunica┼úional─â, o alt─â etap─â de interconectare at├«t la fluxurile informa┼úionale universale, c├«t ┼či la una de formare a unei coeziuni interne. Viteza transmiterii informa┼úiei nu putea s─â nu schimbe ceva din mersul omenirii. Acest impact fulger─âtor scoate la iveal─â fidel tarele ┼či reflexele popoarelor.

├Än general, mass-media rom├óneasc─â este foarte pu┼úin interesat─â de ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n lume. Doar Uniunea European─â mai capteaz─â din c├«nd ├«n c├«nd interesul media pentru scurte perioade de timp, c├«nd mai are loc vreo criz─â financiar─â sau c├«nd un smintit se apuc─â s─â trag─â cu arcul prin pia┼ú─â. ┼×tirile din lumea larg─â mai intereseaz─â doar dac─â formeaz─â un cocktail de exotism ┼či senza┼úional. Lucrurile se schimb─â radical atunci c├«nd ├«┼či face loc o mic─â prezen┼ú─â tricolor─â. Una din bolile recurente care se men┼úine ┼či poate fi observat─â constant este apeten┼úa a┼ča-zi┼čilor profesioni┼čti rom├óni din domeniu pentru promovarea ┼čtirilor cu subiectul generic ce ispr─âvi mai fac rom├ónii ├«n Str─âinezia.

Personajele principale s├«nt rom├ónii privi┼úi ca prezen┼úe interna┼úionale, ubicuu-relevante at├«t din perspective negative, c├«t, mai ales, pozitive. Impresia mea este c─â mass-media rom├óneasc─â d─â lupte grele cu mass-media din Occident pentru a echilibra percep┼úia fa┼ú─â de rom├ónii din exil, oferind c├«t mai multe ┼čtiri pozitive. ├Äns─â aceste ┼čtiri s├«nt livrate publicului rom├ón astfel ├«nc├«t nu cred c─â ele au vreun impact ├«n ┼ú─ârile unde prezen┼úa rom├ónilor este cu adev─ârat important─â. Putem fi m├«ndri, avem o mass-media patrioat─â, nimic de spus, care ap─âr─â interesele cet─â┼úenilor rom├óni oriunde ar fi ei (nu ca neputincioasele autorit─â┼úi). Afl─âm rapid, cu maxim─â promptitudine, ori de c├«te ori are loc vreun accident pe autostr─âzile din Ungaria sau Spania ├«n care s├«nt implica┼úi unul sau mai mul┼úi cona┼úionali, iar dac─â s├«nt ┼či nefericite victime, aceasta devine prima ┼čtire a jurnalului de la orele 18-19 sau 20 (dup─â caz, pentru a nu discrimina), chiar dac─â zeci de accidente auto similare au loc ├«n fiecare zi ├«n Rom├ónia, din motive identice.

Români printre neromâni

┼×tefan At├«rgovi┼úoaiei uime┼čte Italia: ÔÇ×├Än timp ce toat─â Rom├ónia ┼čtie cine este ┼×tefan cel Mare, toat─â Italia ┼čtie cine este ┼×tefan cel Mic care a dat pe spate ├«ntreaga ItalieÔÇť roste┼čte senten┼úios, grav ┼či plin de m├«ndrie patriotard─â M─âru┼ú─â, prezent├«ndu-l pe pu┼čtiul minune de 11 ani care a fost ulterior plimbat pe la toate televiziunile. Povestea lui Costel Busuioc din Spania este cunoscut─â, iar personajul a fost revitalizat mediatic de pumnul neao┼č geto-dac primit recent ├«n fa┼ú─â. ├Än Rom├ónia, ├«n ora┼čul mitteleuropean Timi┼čoara. Pentru c─â ar fi avut tupeul s─â cear─â o chitan┼ú─â. Se observ─â disjunc┼úia ├«ntre m├«ndria na┼úionalist─â, c├«nd rom├ónul genial face ceva ├«n Str─âinezia, ┼či dispre┼úul suveran c├«nd el are tupeul s─â se ├«ntoarc─â ├«n ┼úar─â ┼či s─â se comporte ca acolo. Mesajul e clar: ÔÇ×B─â, acilea-i ca la noi, nu ca la eiÔÇť.

O rom├ónc─â a fermecat juriul ┼či publicul de la Vocea Germaniei. A┼čtept─âm cu ner─âbdare ca un rom├ón s─â impresioneze la Vocea Bahreinului sau a Republicii Centrafricane. ÔÇ×Un biolog ├«n v├«rst─â de 33 de ani din Alba Iulia, Mihai Nagy Muncu┼č, aflat ├«ntr-o misiune de voluntariat ├«n cadrul unui program de conservare a naturii derulat de Departamentul de Conservare (DOC) ├«n Insula Raoul din Pacific (Noua Zeeland─â), a fost dat disp─ârut ├«n cursul zilei de luni, 2 ianuarie 2012.ÔÇť ┼×tia cineva din Rom├ónia despre existen┼úa ┼či activitatea t├«n─ârului p├«n─â la tragicul eveniment? Evident c─â nu. Nici m─âcar faptul c─â exist─â undeva pe p─âm├«nt o insul─â cu numele de Raoul.

ÔÇ×Un cet─â┼úean american de origine rom├ón─â a ajuns imaginea protestelor de pe Wall Street. Este vorba de Brandon Watts, un t├«n─âr ├«n v├«rst─â de 19 ani, care a fost b─âtut crunt de poli┼úi┼čti, ├«n timpul protestelor violente de la New York. Brandon a fost re┼úinut deoarece a ├«ncercat s─â rup─â cordonul de poli┼úi┼čti din jurul cl─âdirii Bursei. A ├«nc─âput ├«ns─â pe m├«na scutierilor, care au f─âcut uz de bastoane. Brandon Watts, ├«n v├«rst─â de 19 ani, este cet─â┼úean american, plecat de 11 ani din Rom├ónia.ÔÇť Un alt rom├ón get-beget, Brandon Watts. Tiptil, se retracteaz─â ÔÇô e doar pe jum─âtate rom├ón.

ÔÇ×Cea mai bogat─â rom├ónc─â din lume este nimeni alta dec├«t so┼úia miliardarului american John Paulson, Jenny. Extrem de discret─â, Jenny nu a intrat ├«n Capital Top 300 cei mai boga┼úi rom├óni pentru c─â, se pare, a renun┼úat la cet─â┼úenia rom├ón─â atunci c├«nd a fost naturalizat─â ├«n SUA.ÔÇť Culmea obr─âzniciei, Jenny, remarca┼úi neao┼čul prenume oltenesc, nu a avut drept suprem─â ambi┼úie dominarea celebrului top al celebrei reviste, oblig├«nd-o pe aceasta din urm─â s─â fac─â cercet─âri suplimentare. S─â scormoneasc─â c├«t ├«i e averea de mare....

Ruralism ┼či protocronism

Relevant pentru ignoran┼úa mass-media din Rom├ónia este faptul c─â nu d─â dou─â parale pe sentimentele celor care au plecat de mult timp din ┼úar─â, poate c─â s├«nt la a doua sau a treia genera┼úie de rom├óni stabili┼úi ├«n America; nimeni nu se ├«ntreab─â dac─â acei oameni mai simt ceva pentru Rom├ónia, dac─â mai cunosc limba rom├ón─â, s├«nt acapara┼úi de f─âbricu┼úele de lansat petarde, de mica industrie na┼úionalist─â care ├«n┼čfac─â pe nepus─â mas─â orice miroase a tricolor. C─âci tricolorul vinde, lumea se uit─â siderat─â probabil la ecran, este acaparat─â de ispr─âvile alor no┼čtri.

├Än subsidiar, se apeleaz─â la exploatarea sentimentului de empatie, conforma c─âruia nu dai doi bani pe nenorocirile celor str─âini, cu care nu ai nimic ├«n comun, spre deosebire de norocirile sau nenorocirile cona┼úionalilor, chiar dac─â ├«n mod sigur nu-i cuno┼čti ┼či nu-i vei cunoa┼čte probabil niciodat─â personal. Atunci c├«nd astfel de evenimente fericite sau, mai degrab─â, nefericite au loc ├«n afara ┼ú─ârii, ele devin mult mai interesante pentru mass-media rom├óneasc─â, dovedind o mentalitate de uli┼ú─â, de c─âmin cultural. Oare de ce? Pentru a uni na┼úia ├«n jurul unor ├«nt├«mpl─âri? Pentru a pl├«nge de mil─â unor cona┼úionali? Aceast─â tendin┼ú─â relev─â mai degrab─â substratul rural al poporului rom├ón. La ┼úar─â, cons─âtenii nu dau nici o ceap─â degerat─â pe ceea ce se ├«nt├«mpl─â la Bucure┼čti, ca s─â nu mai men┼úion─âm alte ora┼če extraterestre precum Londra sau Paris. ├Än schimb, s├«nt foarte interesa┼úi de cum o duc cei pleca┼úi din acela┼či sat ÔÇô le merge bine sau r─âu? Se ┼čtie c─â suprema realizare a celor din satele Rom├óniei o reprezint─â fie ├«ntoarcerea cu limuzina ├«n glodul natal, fie ridicarea unor impun─âtoare ┼či inutile bunkere, imposibil de ├«ntre┼úinut ┼či, uneori, chiar de finalizat, doar pentru a dovedi treapta escalad─ârii sociale. Explica┼úia ruralismului nostru se ├«mbin─â foarte bine cu o alta, a protocronismului bine inoculat societ─â┼úii rom├óne┼čti ├«n timpul regimului ceau┼čist. ÔÇ×Aceasta ├«nsemna deci protocronismul ÔÇô ├«n termenii propriilor s─âi ap─âr─âtori ÔÇô c├«nd a ap─ârut ini┼úial: o preocupare privind imaginea rom├ónilor ┼či rela┼úia valorilor rom├óne┼čti cu restul lumii.ÔÇť (Katherine Verdery Compromis ┼či rezisten┼ú─â. Cultura rom├ón─â sub Ceau┼čescu) 

Av├«nd ├«n vedere c─â mass-media rom├óneasc─â nu este interesat─â de valori abstracte, ci doar de cele comerciale, urm─ârirea prezen┼úelor rom├óne┼čti ├«n lume tinde s─â se rezume doar la demascarea peripe┼úiilor cona┼úionalilor no┼čtri ├«ntr-o perpetu─â c─âutare a timpului pierdut. 

Codru┼ú Constantinescu este scriitor ┼či istoric. Cea mai recent─â carte publicat─â: ├Än labirint s├«nt umbre ┼či lumini, Editura Vremea, 2011.

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.