Reinventarea haremului

Publicat în Dilema Veche nr. 343 din 9 - 15 septembrie 2010
Reinventarea haremului jpeg

Who wants to marry a multi-millionnaire? – aceasta a fost întrebarea lansată de postul american de televiziune Fox în 2000. Emisiunea a fost concepută ca un concurs de Miss, la finalul căruia cîştigătoarea avea să fie căsătorită, în direct, cu un multimilionar. Criticile aduse reality show-ului au fost, în primul rînd, în legătură cu premisa însăşi a emisiunii, care crea un cadru în care femeile erau tratate ca nişte sclave aflate la o vînzare publică. Gradul de controversă din jurul emisiunii a crescut cînd presa a aflat că premiul oferit, i.e. multimilionarul, era un potenţial abuzator – bărbatul avea la activ un ordin de restricţie emis ca urmare a unor acte de violenţă domestică. Fox a promis că nu mai face astfel de emisiuni, însă asta nu însemna că ideea nu poate fi reambalată. Învăluită într-o aură aparent romantică, ideea a fost preluată de către cei de la ABC, şi aşa a apărut The Bachelor. După paisprezece sezoane în State, era cazul ca formatul să fie preluat şi de către producătorii români, nu? 

Burlacul a fost show-ul verii la Antena 1. Iar cel mai rîvnit burlac al României? Cătălin Botezatu. Promo-urile pentru emisiune ne anunţau că, acum, relaţia sa cu Bianca s-a încheiat; Cătălin Botezatu se află în căutarea sufletului pereche. La început, ar putea părea cel puţin ciudat că producătorii au presupus că toţi posibilii telespectatori sînt la curent cu ce se scrie în presa tabloidă. Pe parcursul emisiunii însă, a devenit din ce în ce mai evident că presa tabloidă avea să fie o platformă de promovare. Bianca e geloasă pe participantele de la Burlacul, Bianca apare neinvitată pe platourile de filmare ale Burlacului etc. 

Controversa, senzaţionalul reprezintă ceva esenţial pentru orice reality show. Iar dacă nu apare de la sine, nici o problemă – se poate crea. Reality show-urile prezintă doar realitatea fabricată de producători – cu sau fără scenariu. Manipulările încep încă de la faza castingului. În general, castingul pentru un asemenea format de reality show presupune găsirea unor anumite tipuri de femei care vor asigura lacrimile, răutăţile şi bîrfele, poate şi cîteva scene „incendiare“. În plus, după eliminarea-fulger din prima ediţie, două dintre concurentele rămase au dezvăluit că l-au întîlnit pe burlacul nostru şi cu alte ocazii. Bineînţeles, multe alte manipulări, care asigură promovarea, vin pe parcursul emisiunii. Punctul culminant al senzaţionalului care ambalează acest aşa-zis reality show a fost cu siguranţă dezvăluirea relaţiei pe care una dintre concurente o avea cu regizorul emisiunii. Dacă e adevărat sau nu, nici nu mai contează – clipul are peste 20.000 de vizualizări pe site-ul Antenei 1 iar, din majoritatea comentariilor, reiese că momentul a fost perceput ca fiind verosimil. 

Este important ca telespectatorii să fie conştienţi de existenţa unor manipulări, în primul rînd pentru că ceea ce li se prezintă nu este realitatea, şi, în al doilea rînd, pentru că aşa cum publicitatea nu vinde doar produse, nici reality show-urile nu vînd doar entertainment. Chiar dacă Burlacul vine cu o avertizare în ce priveşte plasarea de produse, aceasta nu e făcută întotdeauna în mod explicit. Mai mult, burlacul însuşi nu pierde ocazia de a-şi promova parfumul, respectiv creaţiile vestimentare – pe post de manechine sînt, bineînţeles, concurentele. 

Stereotipuri  peste stereotipuri 

Oricît de superficială ar fi o asemenea emisiune, nu putem ignora ramificaţiile socio-culturale pe care le are. Reality show-urile ca Burlacul propagă stereotipuri care funcţionează împotriva femeilor. Ce spun aceste emisiuni despre femei? Femeile există doar pentru plăcerea vizuală a bărbaţilor; sînt dezirabile doar dacă sînt tinere şi se încadrează în standardele de frumuseţe; realizările lor profesionale nu prea contează – atîta timp cît nu au alături un bărbat, nu sînt împlinite; nu pot avea încredere în alte femei, mai ales cînd se luptă pentru atenţia aceluiaşi bărbat; femeile sînt interesate doar de bani, dar e în regulă, pentru că oricum sînt un simplu accesoriu la braţul bărbatului. 

Burlacul este, în primul rînd, un concurs de frumuseţe, acesta fiind primul şi, pînă spre finalul emisiunii, singurul criteriu de selecţie (chiar şi Botezatu dixit). Majoritatea concurentelor rămase în urma primei eliminări aveau sub 30 de ani. Mesajul transmis femeilor este că maturitatea, experienţa lor nu valorează nimic, iar la 40 de ani pot să-şi ia adio de la ideea că un bărbat de aceeaşi vîrstă le-ar putea găsi dezirabile. Formatul emisiunii oferă cadrul perfect pentru reiterarea unor stereotipuri dăunătoare femeilor, însă bineînţeles că niciodată nu strică să ai pe post de burlac un „expert“ într-ale feminităţii, şi care nu sfieşte nici o clipă să împărtăşească din înţelepciunea sa: feminitatea înseamnă, în viziunea lui Botezatu, manichiură şi pedichiură, păr lung; femeile trebuie să fie pisicoase, prefăcute, infantile (însă aici, se contrazice pe sine cînd le reproşează unor concurente fie falsitatea, fie lipsa de maturitate); femeia e emblema unui bărbat, astfel că trebuie să investească în ea, trebuie să o modeleze – din nou, mesajul e unul dăunător şi care merge împotriva curentului progresist, prin simplul fapt că sugerează că bărbatul, mai ales prin puterea sa financiară, deţine controlul asupra femeii. 

Şi totuşi, de ce acceptă femeile să apară în emisiuni care cultivă sexismul? Majoritatea concurentelor de la Burlacul s-au prezentat ca fiind inteligente şi cu o personalitate puternică. Desigur, ar fi foarte simplu să spunem că, dacă au acceptat să participe la o asemenea emisiune, asta e pentru că nu sînt chiar aşa de inteligente. De altfel, una dintre premisele acestor reality show-uri e că femeile sînt nişte proaste interesate doar de bani şi, prin urmare, merită din plin tratamentul de care au parte în cadrul acestor emisiuni (Joe Millionnaire e edificator în acest sens). Însă la baza problemei se află lipsa de modele feminine puternice din mass-media. Cînd aproape toate imaginile media transmit mesajul că singurul lucru pentru care o femeie poate fi apreciată este aspectul său fizic, atunci se încurajează obsesia pentru corp, în loc ca femeile să fie încurajate să-şi dedice timpul şi energia unor scopuri care contează cu adevărat. 

P.S. Date rape-ul e ceva mult prea serios, iar producătorii Burlacului ar fi putut avea măcar bunul-simţ de a scoate la montaj glumiţa lui Botezatu: „V-aţi ameţit suficient ca să profit de voi?“  

Anamaria Dobinciuc este absolventă a masteratului de Societate mediatică, Facultatea de Studii Europene, UBB Cluj-Napoca.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.