Puţină gramatică
La sfîrşitul lunii iulie, Consiliul Naţional al Audiovizualului a dat publicităţii "Rezultatele monitorizării privind calitatea limbii române la posturile de radio şi televiziune" pentru perioadele 20.03-20.04.2009 şi 20.05-20.06.2009. Ocazie cu care ni s-a pus la dispoziţie o listă completă cu cei care siluiesc limba română la televizor. Din păcate, oamenii de televiziune au de multe ori probleme cu limba română. Acesta e un lucru grav, pentru că televiziunea joacă rolul de model. Telespectatorul neinstruit aude că la televizor se spune "vroiam" sau "omul care l-am văzut" şi crede că aşa este corect. De ce ne-ar mai mira, de exemplu, că substantivul "locaţie" (care înseamnă "închiriere"!) este folosit aproape de toată lumea cu sensul de "loc", din moment ce la Telejurnalul de la TVR 1 auzim tot timpul lucruri de genul "în alte şapte locaţii din Bucureşti şi Ilfov"? De ce ne-am aştepta ca un om simplu să se exprime corect, cînd domnii cu carte de la televizor nu o fac? De exemplu, omul de litere Stelian Tănase. Cum să nu mergi pe mîna lui, cum să nu-l iei ca model de vorbire corectă? Stelian Tănase are o problemă, după cum o dovedeşte raportul CNA, cu forma de conjunctiv prezent a verbului "a avea": "va trebui să aibe un bilanţ", "să aibe un contracandidat" etc. Asta nu ar fi nimic, dacă nu i-ar da bătăi de cap şi acordul dintre subiect şi predicat: "Acolo treizeci de locuri n-ajunge la toată lumea". Colegul lui de platou din emisiunea Tănase şi Dinescu, poetul Mircea Dinescu, nu se lasă nici el mai prejos " el se pare că a luat exemplu de la Tăriceanu, care nu e în stare să acorde corect relativul "care", în poziţia de complement direct: "Bătălia care a dus-o patru ani cu Băsescu" (ca un făcut, în propoziţie este vorba chiar de fostul premier). "Intransigentul" Cristian Tudor Popescu face şi el mici concesii cînd vine vorba de limba română: "Era imposibil datorită atmosferei". Fostul adjunct al lui şi apoi redactor-şef al ziarului Cotidianul ("fost", şi acolo) este un fan al amorului la imperfect dintre verbele "a voi" şi "a vrea", aşa că foloseşte cu dezinvoltură vroiam, vroiai, vroia: "Eu vroiam tocmai să vă spun". În fine, dacă cei care se ocupă cu scrisul fac astfel de greşeli grave, la ce să ne mai aşteptăm de la un Mihai Tatulici, care nu prea mai ştie să facă altceva în afară de a vorbi la televizor. La el, dezacordurile zburdă în voie: "La următoarele noastre întîlniri care le vom face"; "Tot din această discuţie, reiese şi suma şi bunurile care i-au fost..." etc. Ca să nu fim suspectaţi de părtinire, hai să dăm cîteva exemple şi de la concurenţă, de la Antena 3. Mihai Gâdea, de exemplu, nu ştie nici el că verbul a vroi nu există: "o componentă pe care vroiam s-o dau la sfîrşitul emisiunii". Tot el are şi o formulare memorabilă: "haideţi să terminăm într-un sens care are un sens". Licenţa e aproape poetică! Din parcurgerea greşelilor semnalate de raportul CNA la cele mai importante televiziuni, am remarcat că forma greşită de imperfect vroiam este aproape generalizată (să ne aşteptăm oare ca ea să fie omologată de Academie, care în ultimii ani a fost foarte harnică în a transforma în normă o groază de abateri de limbă?). TVR Cultural, postul care e gîndit să lumineze masele, e prezent în raportul CNA cu un întreg florilegiu de greşeli " cele mai multe la Jurnal cultural ", dintre care vroiam este, indiscutabil, vedetă: "Vroiam să ne vorbiţi puţin şi despre ei", "Chiar vroiam să vă întreb" etc. Pe lîngă acesta, din colecţie fac parte pleonasmele ("un aport important a fost adus", "începe să pornească"), formele greşite de numeral ("la începutul secolului al optisprezecelea", "al douăsprezecelea volum de poeme") sau construirea eronată a mai mult ca perfectului ("să vorbim despre... că acolo rămăsesem"). ...Ce să mai vorbim? N-ar fi rău ca, înainte de a-şi propune să împărtăşească maselor din lumina minţii lor, oamenii să mai şi pună mîna pe manualele de limba română din clasele primare.
