Observatorul vs Juranlul TVR

Publicat în Dilema Veche nr. 177 din 30 Iun 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Marţi, 26 iunie, la Centrul pentru Jurnalism Independent s-a lansat în avanpremieră raportul "Două televiziuni: două lumi", o componentă a studiului internaţional "Ştirile TV din Prime-Time" al South East European Network for Professionalization of the Media (SEENPM) - o reţea de centre media care activează în 11 ţări pentru standarde ridicate ale profesiei. Raportul, coordonat de CJI, este semnat de către Manuela Preoteasa - partener, respectiv manager al publicaţiilor online HotNews.ro şi EurActiv.ro, autoare a mai multor studii de acest gen - şi urmăreşte monitorizarea, în paralel, timp de o lună, a principalelor programe de ştiri difuzate de primul canal al televiziunii publice şi de către o puternică televiziune comercială. Teme şi sumar Teoretic, între Jurnalul de seară al TVR1 şi Observatorul Antenei 1 există o concurenţă directă, deoarece ambele programe pot fi urmărite la aceeaşi oră. Unul ne oferă mai multă informaţie, dar mai puţin spectacol, celălalt abundă în non-ştiri şi în reportaje cu accente melodramatice care pleacă de la faptul divers. Jurnaliştii de la TVR ne "vînd" mai multă politică, dar şi ştiri externe, într-un ambalaj de cele mai multe ori neatractiv, în timp ce ştiriştii de la Antena 1 încearcă să ne impresioneze cu "poveşti adevărate", filmate uneori într-o manieră aproape cinematografică, aplicînd "reţeta zilei" care le asigură succesul: copii abuzaţi, sinucideri, accidente rutiere, relaţii amoroase atipice, care se sfîrşesc tragic, şi alte asemenea "evenimente" ce se derulează pe micul ecran într-o ordine stabilită de ultimul trend. Raportul "Două televiziuni: două lumi" este un bun prilej de a vorbi din nou despre conţinutul ştirilor TV. Despre tabloidizare şi infotainment - acest nou termen care desemnează mixajul dintre informaţie şi divertisment. Rătăcit în peisajul mediatic actual, telespectatorului obişnuit îi este din ce în ce mai greu să răspundă la întrebarea: ce este şi ce nu este o ştire? În topul tematicilor propuse de Observatorul Antenei 1, în luna aprilie conduc subiectele referitoare la abuzuri asupra copiilor şi la campaniile sociale ale postului de sprijin pentru operaţii chirurgicale costisitoare. Pe locul 2 sînt accidentele, cele mai multe rutiere, dar şi incendii (ştiri cu costuri de producţie foarte mici şi "de efect") şi abia pe 3, politica internă (cu toate că în luna aprilie actualitatea politică a fost mai "fierbinte" decît oricînd). Faptul divers, sub formă de reportaje filmate spectaculos, conform unor "scenarii" alcătuite ad-hoc, s-a instalat pe locul 4. Pe locul 5 găsim ştirile despre vedete, pe 6, ştiri din sfera economică, însă cu nuanţe sociale (viaţa grea a pensionarilor, dar şi cea a tinerilor care vor să obţină credite, produsele contrafăcute ce ne pot îmbolnăvi pe toţi, precum şi scurte preambuluri ale ştirilor "lejere" de vară, cu informaţii despre ipotetice vacanţe). Ştirile despre sănătate, aflate pe locul 7, se axează pe descoperirile medicale şi farmaceutice, inclusiv pe segmentul beauty (multe dintre ele pot fi suspectate ca fiind reclamă mascată). Pe 8, apar ştirile din sfera ecologiei, cu un caracter predominant economic (de exemplu, despre subvenţiile pentru distrugerea maşinilor vechi), iar pe locul 9 sînt subiectele externe (în general, ştiri tabloide: un bebeluş din SUA a primit o scrisoare de recrutare în armată, doi pensionari au mers cu taxiul 4000 km pentru a-şi schimba locuinţa, o pisică a călătorit 800 km pentru a-şi regăsi stăpînii etc.). În ceea ce priveşte Jurnalul TVR-ului din aceeaşi lună aprilie, pe primul loc în topul tematicilor se situează, aşa cum era firesc, politica internă (grupaje de ştiri care au inclus transmisii în direct, reportaje, interviuri etc.). Pe locul 2 găsim investigaţiile în marile cazuri de corupţie (e interesant de urmărit dacă aceste materiale îşi vor păstra locul în top, în cazul în care conducerea instituţiei va reveni din nou PSD-ului). Pe 3, sînt informaţii din sport, însă posibil să fie vorba de o excepţie, căci în luna aprilie TVR-ul a demarat o campanie - "teroriştii sportului" - după ce un cameraman al postului a fost lovit de către un suporter al unei echipe de fotbal. Locul 4 a fost ocupat de către subictele externe, cu o abordare serioasă şi doar cîteva reportaje mai soft, la finalul programului, iar pe locul 5 sînt ştirile economice, în general cele legate de turism, căci şi la TVR "se pregăteşte" grila de vară. Absenţe În general, ştirile care lipsesc aproape cu desăvîrşire de pe ambele posturi în perioada monitorizată sînt cele legate de "educaţie, tineret, protecţia mediului, subiectele de business, responsabilitatea socială a corporaţiilor în raport cu consumatorii, societatea, mediul înconjurător" - ne informează raportul. Antena 1, de pildă, a difuzat un singur reportaj despre copii (alţii decît cei abuzaţi), mai exact un soi de clip promoţional pentru concursul de muzică "Vreau să fiu mare vedetă". Subiectele dedicate Uniunii Europene sînt rare la ambele televiziuni, în ciuda faptului că mai mulţi analişti preconizaseră că vaca europeană va fi una bună de muls pentru ştirişti, pe o perioadă de timp îndelungată. O explicaţie posibilă: subiectele destul de "spinoase" legate de fondurile UE, care solicită prea intens imaginaţia şi puterea de concentrare a jurnaliştilor, pentru a le putea "ilustra" cu cîte o poveste. Subiectele religioase sînt tratate în general din perspectiva suspectării unor nereguli săvîrşite de "sfinţii părinţi", dar şi din cea a prezentării cît mai "spectaculoase" a marilor sărbători ortodoxe: norod strîns la biserică, icoane făcătoare de minuni, bătaie pentru apa sfinţită etc. Cultura din ştirile TV este aproape integral înlocuită de informaţii despre lumea show-biz-ului. Iată ce a prezentat Observatorul, în materie de cultură, în luna aprilie: un reportaj despre orele de vizită la muzeele din Sibiu, lansarea ultimei cărţi a lui Paulo Coelho, o ştire despre biletele la concertul Rolling Stones, reportaje despre o vioară Stradivarius sau despre o alta care i-ar fi aparţinut lui Enescu, lansarea a două CD-uri cu muzică (dintre care unul este un produs al ziarului Jurnalul Naţional) şi cam atît. În mod paradoxal, este ceva mai mult decît cantitatea infimă de informaţie culturală difuzată de Jurnalul de la TVR. Dar şi aici există o explicaţie, de fapt o problemă mai veche care a generat mai multe dezbateri: "calupurile" de cultură sînt înghesuite în nişa numită TVR Cultural şi aproape inexistente în ştirile principalului canal al televiziunii naţionale. "OZN-urile ne-au vizitat din nou..." Raportul ne semnalează un caz particular care poate fi suficient de elocvent pentru a analiza diferenţele de conţinut (dar şi de atitudine) dintre cele două programe de ştiri concurente. "Pe 20 aprilie, demisia preşedintelui Traian Băsescu era preconizată, pe baza unei intenţii declarate a acestuia, dacă Parlamentul ar fi votat pentru suspendarea sa. În acea zi, Antena 1 a renunţat la orice alt subiect în Jurnalul de seară şi a realocat tot timpul jurnalului, un total de 2599 de secunde, unui eveniment care nu s-a mai întîmplat niciodată: demisia" - se spune în raport. Cu alte cuvinte, toată suflarea din Antena 1 era "pregătită de demisie" cu transmisiuni în direct, interviuri, reporteri "la faţa locului" şi cu un Cristian Tudor Popescu în studio dispus să se sacrifice, pe toată durata jurnalului, ca să comenteze un eveniment preconizat care nu a mai avut loc. Se poate spune că "şi-au luat o ţeapă", însă paradoxul apare abia în comparaţie cu ziua de 24 aprilie, cînd preşedintele a fost cu adevărat suspendat de către Parlament. În seara respectivă, Observatorul a ignorat politica şi şi-a început blînd ştirile cu o campanie socială pentru micuţul Luca, un băieţel de 8 luni care tocmai suferise o operaţie chirurgicală complicată. Au urmat majoratul tinerei despre care s-a presupus că a fost aruncată pe geam de către amantul ei doctor, o "faptă penală" a unui finanţator de club care a condus cu permisul suspendat, cîteva familii evacuate dintr-o clădire revendicată de proprietar şi, în sfîrşit, o piesă "de colecţie": "OZN-urile ne-au vizitat din nou, cel puţin aşa susţine un băcăuan...". Astfel a introdus prezentatorul ştirilor subiectul, infotainment în forma sa cea mai pură. De altfel, Observatorul se poate lăuda cu o veritabilă serie de poveşti cu OZN-uri care mai de care dornice să ne viziteze, reportaje cu imagini "surprinse" de amatori pe telefonul mobil şi însoţite de aceeaşi obsedantă temă muzicală (cea plină de mister paranormal din Dosarele X), însă nimeni nu s-ar fi aşteptat ca presupusele farfurii zburătoare să se bată pentru audienţă cu preşedintele Băsescu, pe acelaşi tronson orar! Aşadar "pe 24 aprilie, Antena 1 a difuzat 213 secunde pe subiectul politicii interne (faţă de 2599 pe 20 aprilie, în ziua fantomaticii demisii)" dintre care aproximativ 40% au fost dedicate conferinţei de presă a senatorului Dan Voiculescu, iniţiatorul a trei proiecte de lege, prezentate toate în acelaşi reportaj la Observator. Una dintre concluziile care se pot desprinde din raport este că telespectatorul destul de confuz şi plictisit din România are de ales între ştirile lipsite de informaţie reală, însă viu "colorate", sexi, pline de senzaţii tari, ale televiziunilor comerciale şi ştirile gri, pe alocuri uniforme şi lipsite de creativitate, dar cu informaţie de calitate ale televiziunii publice. E ca şi cum ai avea de ales între nevasta care a devenit de ceva timp previzibilă, uită să se mai macheze sau să-şi vopsească unghiile, dar pe undeva ţi-e loială, şi o amantă de ocazie, agăţată într-un bar cam ieftin şi cam fără ştaif.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase de pe Transapuseana, cel mai scump drum din ţară. Primul tronson este aproape gata VIDEO
Primul tronson din drumul de 78 de kilometri, care face legătura între Aiud (Autostrada A10) şi zona Bucium – Abrud (DN 74), va fi recepționat în decembrie.
image
Schimbarea la față a Bisericii Ortodoxe Române: Aprobarea Sfintei Mucenițe Anticorupția
Sfântul Sinod a făcut publice măsurile pe care le ia pentru a combate corupția din cadrul Bisericii Ortodoxe. Preoții nu vor mai putea solicita și primi donații decât dacă acestea sunt de un real folos unităţilor bisericeşti, iar cei care vor fi prinși cu mită riscă excluderea din BOR.
image
Cât se pierde dintr-un porc viu după tăiere: Prețul real al unui kilogram de carne
Porcii „în viu” se vând cu prețuri cuprinse între 15 și chiar 25 lei/kg, însă puțini știu că după tăiere se pierde un procent uriaș din greutate, ceea ce face ca prețul să fie mult mai mare.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic