O Românie în culori naturale

Publicat în Dilema Veche nr. 316 din 4 - 10 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În general, în emisiunile TV se vorbeşte despre România numai în alb sau în negru. Ţărişoara este ori o gură de rai şi facem materiale de propagandă deşănţată (cu care nu ştiu pe cine vrem să ducem de nas), ori un spaţiu unde s-au adunat toate relele lumii şi pentru care nu există nici o speranţă. Desigur, cum discursul negativ este cel atît de iubit de presă, tonul majoritar e de lamentaţie faţă de destinul nedrept, de înfierare a racilelor românilor şi de brodare pe marginea celebrei ziceri „ca la noi la nimenea“. E mult mai simplu să fii monocord, schematic şi să nu ţii seama de complexitatea lumii care ne înconjoară. Realitatea este colorată şi făcută din multe nuanţe – este un truism, dar se pare că sînt destui cărora trebuie să le aminteşti din cînd în cînd acest lucru...

Din fericire, există şi excepţii. Am avut plăcerea să descopăr o abordare nuanţată (deci inteligentă) a României în emisiunea

, care propune o serie de reportaje realizate de Irina Păcurariu. (Emisiunea există la TVR din decembrie anul trecut.)

Întotdeauna am considerat-o pe Irina Păcurariu un foarte bun om de televiziune, aşa că nu a fost nici o surpriză să găsesc un lucru bine făcut, ieşit din mîinile ei. Stilistic, reportajele din seria

sînt dinamice, alerte, aşa cum rar vezi materiale realizate în ograda TVR. Iar imaginea României care se desprinde din aceste reportaje este colorată în culori naturale, cu bune şi cu rele.

Vedem poveşti cu „personaje care aparent excelează prin lipsa de spectaculos“ – după cum ne spune chiar Irina Păcurariu, în deschiderea reportajului. „Lipsă de spectaculos la televiziune? Păi, asta-i sinucidere curată!“ – ar fi de părere cei care cred că singurele ingrediente ale actului televizual fac parte din categoria „senzaţional, şoc şi groază“. Televiziunea poate să facă şi altceva – iar asta se vede din reportajele din seria

.

Facem cunoştinţă, de exemplu, cu Răzvan Olosu. El a părăsit România acum 24 de ani, s-a stabilit în Germania, unde a primit 150 de mărci de la statul german, ca ajutor de „instalare“. După cîtva timp, a ajuns director general al Nokia Germania, iar în urmă cu doi ani a demisionat din această funcţie, să-şi facă o firmă proprie. Acum compania lui are filiale în 34 de ţări.

Sau cu Dana Florescu. În anii ’90, după terminarea Facultăţii de Matematică la Bucureşti, Dana Florescu s-a înscris la Sorbona. A plecat de acasă cu 70 de dolari. În 2000 s-a angajat la IBM, în calitate de cercetător, apoi a ajuns la Stanford University, unde a inventat un nou limbaj de programare.

Sau cu tînăra jucătoare de tenis Ilinca Stoica. Anul trecut, a jucat la Roland Garros, Wimbledon şi US Open. Şi trăieşte în România. Tatăl ei, Romeo Stoica, fost tenisman, a făcut un teren de tenis în curte şi a învăţat-o să joace de la trei ani. În ciuda performanţelor de acum, Ilinca nu are o echipă care s-o ajute şi nici măcar un maseor, de care ar avea mare nevoie (a jucat mai multe meciuri cu dureri groaznice de spate). Echipa care o susţine pe Ilinca e formată doar din tatăl şi mama ei.

Cum se vede România din poveştile acestor oameni? Să-l ascultăm, de exemplu, pe Răzvan Olosu: „România m-a format foarte profund. Şi Germania a contribuit puţin la formarea mea, însă originile rămîn. Marele meu noroc a fost că am reuşit să combin ceea ce am învăţat în Germania cu ceea ce am adus din România în bagajul meu de emigrant. Vorbind la mod figurat, ceea ce am adus din România a fost spiritul de supravieţuire, poate şi o oarecare flexibilitate, o gîndire care ieşea din tiparele comune, lucruri pe care le-am învăţat într-o societate în care trebuia să te lupţi şi să răzbaţi“.

România – ţara care te căleşte, care te obişnuieşte cu greul... Iată o perspectivă care merită să fie luată în calcul!

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase de pe Transapuseana, cel mai scump drum din ţară. Primul tronson este aproape gata VIDEO
Primul tronson din drumul de 78 de kilometri, care face legătura între Aiud (Autostrada A10) şi zona Bucium – Abrud (DN 74), va fi recepționat în decembrie.
image
Schimbarea la față a Bisericii Ortodoxe Române: Aprobarea Sfintei Mucenițe Anticorupția
Sfântul Sinod a făcut publice măsurile pe care le ia pentru a combate corupția din cadrul Bisericii Ortodoxe. Preoții nu vor mai putea solicita și primi donații decât dacă acestea sunt de un real folos unităţilor bisericeşti, iar cei care vor fi prinși cu mită riscă excluderea din BOR.
image
Cât se pierde dintr-un porc viu după tăiere: Prețul real al unui kilogram de carne
Porcii „în viu” se vând cu prețuri cuprinse între 15 și chiar 25 lei/kg, însă puțini știu că după tăiere se pierde un procent uriaș din greutate, ceea ce face ca prețul să fie mult mai mare.

HIstoria.ro

image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.