O rază de speranță

- via YouTube și în interpretare a cappella -

Dan Savage este un scriitor american, autor al rubricii de sfaturi despre relaţii şi sex „Savage Love“ şi unul dintre frecvenţii colaboratori ai emisiunii de radio This American Life. Ar mai fi de adăugat că Dan Savage e gay. Cînd a citit despre sinuciderile, survenite la un interval de timp foarte scurt, ale unor tineri gay care erau victime ale bullying-ului, Savage a postat un clip pe YouTube –  care a dat startul proiectului „It Gets Better“. În acest clip, Savage şi soţul său mărturisesc că în timpul liceului şi ei au fost hărţuiţi din cauza orientării lor sexuale, iar mesajul lor către adolescenţii LGBT care trec printr-o situaţie similară este unul simplu, dar vital: „va fi mai bine“. Cei doi continuă prin a povesti cum s-a îmbunătăţit viaţa lor odată cu terminarea liceului şi, prin urmare, au scăpat şi de bullying. Savage i-a îndemnat şi pe alţi membri ai comunităţii LGBT să posteze clipuri YouTube adresate adolescenţilor care au probleme din cauza orientării lor sexuale, pentru a le da o rază de speranţă, pentru a-i asigura că există un loc şi pentru ei, că cei care îi hărţuiesc vor fi, într-o bună zi, irelevanţi.

Propunerea lui Dan Savage s-a bucurat de un răspuns prompt atît din partea utilizatorilor YouTube, cît şi din partea celebrităţilor. Însă, spre surprinderea multora, criticile la adresa proiectului n-au întîrziat să apară. Şi mai surprinzător e poate faptul că majoritatea criticilor au venit tocmai dinspre comunitatea LGBT. Nemulţumirea comună este aceea că un proiect online nu ar fi de ajuns pentru a ajuta victimele bullying-ului. Iar restul criticilor vin doar să releve probleme şi nemulţumiri mai generale, cum ar fi marginalizarea, chiar şi în cadrul comunităţii LGBT, a homosexualilor afro-americani sau a persoanelor trans. Criticile sînt nefondate mai ales fiindcă e mult prea devreme pentru a trage concluzii în privinţa eficienţei proiectului. În plus, nimeni nu a spus că „It Gets Better“ va rămîne la stadiul de canal You Tube. De altfel, proiectul se bucură deja de sprijinul altor organizaţii LGBT, iar conferinţe „It Gets Better“ sînt în stadiul de pregătire. 

Hillary Clinton şi Barack Obama 

De asemenea, un motiv pentru care proiectul ar putea avea un oarecare rol în crearea unei legislaţii anti-bullying e faptul că Hillary Clinton şi Barack Obama nu numai că au luat cunoştinţă de existenţa proiectului, dar au şi contribuit cu cîte un clip. La aproximativ o lună după apariţia clipului lui Dan Savage şi al soţului său, Hillary Clinton a transmis un mesaj încurajator celor care au de suferit din cauza bigotismului şi homofobiei. Cîteva zile mai tîrziu, a venit şi rîndul lui Obama să facă public mesajul său. Fără îndoială, un mesaj din partea preşedintelui Statelor Unite, care îi asigură pe copii că nu au nici o vină dacă sînt hărţuiţi, va însemna enorm pentru ei. Însă, aşa cum bine punctează Dan Savage într-un interviu pentru CNN, oricît de importantă ar fi valoarea simbolică a acestui mesaj, cuvintele lui Obama vor trebui însoţite şi de fapte. 

Indiferent de rezultatele legislative pe care le va avea sau nu campania iniţiată de Dan Savage, efectul mediatic este unul de necontestat: pe lîngă nenumăratele clipuri postate pe canalul YouTube dedicat proiectului şi pe lîngă răspunsul, în cea mai mare parte pozitiv, al blogosferei americane, discriminarea împotriva adolescenţilor LGBT a ajuns pe agenda mass-mediei mainstream. Desigur, despre bullying s-a discutat mult în media tradiţionale, însă dacă pînă nu demult homofobia în liceele americane părea să fie doar o notă de subsol la o discuţie mai generală,  acum accentul este clar pus pe discriminarea împotriva elevilor LGBT. Întrebarea pe care şi-au pus-o unii bloggeri în privinţa proiectului „It Gets Better“ (chiar poate acesta să ajute victimele bullying-ului?) poate fi extinsă la nivelul mass-mediei în totalitate, dar mai ales la nivelul noilor media. Desigur, o schimbare majoră nu se va face nici cu YouTube, nici cu Twitter sau Facebook. Însă utilizarea lor reprezintă un prim pas important. Aşa cum reiese şi din rubrica lui Dan Savage, în unele cazuri aceste mijloace reprezintă singura modalitate de a transmite un mesaj pozitiv unui tînăr LGBT care se află într-o comunitate restrînsă, unde e înconjurat de bigoţi şi homofobi şi unde se simte singur şi izolat. Odată ce acest prim mesaj a fost transmis, o schimbare e posibilă doar dacă se urmează sfatul celor de la Le Tigre, adresat activiştilor: Get Off the Internet. 

Interpretarea a cappella 

Printre primele celebrităţi care au transmis un mesaj în cadrul proiectului „It Gets Better“ s-a numărat Chris Colfer, actorul care îl joacă pe Kurt în Glee, serialul care are cel mai diversificat grup de personaje principale. În afară de Marshall, din United States of Tara, Kurt e singurul licean ficţional care e declarat gay. Probabil că acesta e şi motivul pentru care realizatorii serialului au simţit că e de datoria lor să aducă în prim-plan bullying-ul de natură homofobă într-o perioadă în care subiectul sinuciderilor tinerilor gay, şi respectiv campania „It Gets Better“ încă erau calde. Episodul cu pricina se numeşte „Never Been Kissed“. Dacă pînă atunci am văzut că pînă şi membrii mai populari ai clubului Glee pot ajunge în situaţia de a fi hărţuiţi, acum îi avem în centru doar pe Kurt şi pe colegul său homofob care îl atacă în mod sistematic. Sătul de bullying, Kurt se gîndeşte să se transfere la un alt liceu, astfel că vizitează un liceu privat pentru băieţi. Spre deosebire de membrii Glee, care sînt ţinta preferată a colegilor lor, băieţii din grupul a cappella The Warblers sînt starurile liceului. Momentul în care aceştia cîntă „Teenage Dream“ (mai mult sau mai puţin a cappella) e folosit pentru a crea un contact vizual / moment romantic între Kurt şi Blaine, unul dintre corişti.  

Interesantă e alegerea soundtrack-ului pentru acest moment, dacă luăm în considerare piesele datorită cărora Katy Perry a ajuns cunoscută, şi anume „I Kissed A Girl“ şi „Ur So Gay“, nici una dintre cele două neputînd fi etichetată gay-friendly. Mai extind paranteza aceasta deoarece ar mai fi de adăugat că Perry nu putea lipsi de pe lista celebrităţilor care şi-au asociat numele cu „It Gets Better“, astfel că a dedicat cel mai recent videoclip al său, „Firework“, acestei campanii. Desigur, gestul e de apreciat, dar asta nu va schimba cu nimic faptul că singura moştenire pe care o va lăsa culturii pop e acel imn al femeilor hetero care flirtează cu bisexualitatea. Am încheiat paranteza. 

Din scurta discuţie dintre Kurt şi Blaine aflăm că în acest liceu privat orientarea sexuală a elevilor e irelevantă şi că acolo domneşte armonia, conducerea şcolii manifestînd toleranţă zero pentru violenţă. Şi deoarece înscrierea într-un liceu privat e o opţiune doar pentru cei bogaţi, sfatul lui Blaine pentru Kurt e să-şi înfrunte hărţuitorul. Rezultatul? Aflăm că sub masca homofobiei se ascunde de fapt un băiat nesigur în privinţa propriei sexualităţi.  

„Never Been Kissed“ a fost foarte bine primit de fanii serialului, în mare parte pentru că atenţia le-a fost îndreptată înspre cuplul Kurt-Blaine. Însă unii critici TV au fost la fel de atenţi şi la celălalt segment al episodului, care este extrem de problematic. În timp ce demnitatea lui Kurt este cît de cît restabilită, demnitatea antrenoarei Bieste, o femeie cu un aspect masculin, este făcută praf – mai întîi de elevi, care îşi stăpînesc pornirile sexuale gîndindu-se la ea, şi mai apoi de profesorul clubului Glee, care îi oferă un prim sărut, aşa, de milă, după ce aceasta l-a asigurat că nu e lesbiană. Deci Glee spune că: sîntem cu toţii de acord că hărţuirea băieţilor efeminaţi e ceva groaznic, dar dacă eşti o femeie hetero cu trăsături masculine, n-avem idee cum să te ajutăm.

Anamaria Dobinciuc este absolventă a masteratului de Societate mediatică, Facultatea de Studii Europene, UBB Cluj.