O problemă gravă

Publicat în Dilema Veche nr. 373 din 7 - 13 aprilie 2011
Securiști radioși jpeg

Nu cred să existe mulţi români care să nu fi avut de-a face – ei sau măcar cineva din familie – cu infecţiile intraspitaliceşti. De multe ori, spitalele noastre, în loc să te vindece, te îmbolnăvesc suplimentar. Este o realitate care nu e de ieri, de-alaltăieri şi nici măcar de cînd cu criza aceasta care se spune că „ne-a pus sistemul sanitar pe butuci“. Acum 13 ani, îmi scoteam fiul din maternitatea Polizu plin de bube purulente. Se născuse în urmă cu doar două zile. Pe fişa de externare n-a fost consemnat nimic în neregulă iar, cînd am întrebat medicii, mi s-a spus că bubele au apărut de la căldură. De-abia apoi un pediatru, la care m-am dus cu copilul, m-a lămurit că era vorba de un streptococ luat din spital. Că nu trecuseră asta pe fişa de externare ca să nu intre unitatea în carantină şi să nu fie închise secţiile cu probleme. M-am chinuit cîteva luni, cu tot felul de tratamente, să-mi scap copilul de bubele acelea urîte.

Acum vreo patru ani, un văr de-al meu se interna la Spitalul universitar din Cluj-Napoca pentru o intervenţie chirurgicală. Avea 39 de ani. Operaţia a reuşit, omul începuse chiar să se ridice din pat, numai că, după cîteva zile, făcea febră foarte mare şi după alte cîteva zile murea. Septicemie. Infectat cu stafilococul auriu, luat din blocul operator. Deşi astfel de exemple sînt grave şi nenumărate, problema infecţiilor intraspitaliceşti e rareori adusă în discuţie. Medicii o ocultează pentru că nu le convine să li se pună lacătul pe spitale, autorităţile închid ochii, iar presa consideră că nu e un subiect care să-i aducă audienţă. Se ocupă de aşa ceva doar cînd e vorba de un personaj cunoscut – cum a fost cazul Ameliei Antoniu, soprana infectată la Spitalul CF2. Dar, chiar şi atunci, tratează totul ca pe un fapt divers, ale cărui ecouri se risipesc în cîteva zile, pentru că vin pe bandă rulantă alte fapte diverse. Problema, însă, rămîne. 

După cum am mai scris, sînt tot mai puţine entităţi de presă, la noi, care să facă un jurnalism responsabil. Tot după cum am mai scris, emisiunea România, te iubesc de la PRO TV e unul dintre aceste ultime bastioane. În ediţia de duminica trecută, s-a difuzat un reportaj chiar despre infecţiile intraspitaliceşti. Mai întîi au fost prezentate cîteva cazuri, printre care cel al jurnalistului Niculae Ionescu, mort acum ceva vreme de septicemie, în urma contractării bacilului pioceanic în Spitalul Colţea.  Dar reporterii nu s-au rezumat la atît: au luat probe de pe zidurile mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară şi le-au dus la analize. În toate cazurile, rezultatele au fost înfricoşătoare: stafilococi, bacili sau spori foarte periculoşi, care pot duce la deces. Cei mai mulţi agenţi patogeni fuseseră prelevaţi de pe zidurile toaletelor – adică acele locuri unde ajung toţi bolnavii. „Asta e problema sistemului sanitar românesc – toaleta?“ striga în urma reporterilor managerul Spitalului „Nicolae Malaxa“. După o asemenea replică, nu ar mai fi nimic de adăugat. 

Pe scurt, cei de la România, te iubesc şi-au făcut, ca de obicei, treaba cu profesionalism: au identificat o problemă, au ilustrat-o cu cazuri, au demonstrat şi practic existenţa ei, au venit cu cifre sau au comparat cu ce se întîmplă în străinătate. Numai că semnalul tras de reporterii emisiunii va fi repede uitat şi nimeni nu va repune pe tapet prea curînd o asemenea chestiune gravă – aşa cum ar fi normal. 

După ce s-a terminat România, te iubesc, la Ştirile Pro TV (dar şi la Observatorul Antenei 1) principalul subiect era legat tot de spital. Numai că de data aceasta ni se dădea o ştire mondenă: Oana Zăvoranu ajunsese acolo în urma unei căderi de calciu, iar primul care a venit s-o viziteze a fost Cătălin Botezatu. După o mică paranteză de normalitate, televiziunea s-a întors la vechile ei tabieturi. Oamenii vor muri în continuare din cauza infecţiilor contractate în spitale, în timp ce noi vom urmări cu sufletul la gură cum Botezatu îi aduce sărurile divei luate cu leşin.

958 8 Lorin Niculae jpg
Zece școli de arhitectură pentru satele românești
Este deci momentul să înțelegem și, eventual, chiar să redescoperim și noi valoarea satului pentru arhitectura românească și să acționăm în consecință.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și feminități
Sigur, era și un mod de confirmare a feminității. Feminitate nu tocmai celebrată în perioada de atunci. Sloganul „femeia la cratiță”, care ne scoate din sărite în ziua de azi, era, pe atunci, în general, realitate. Excepțiile erau puține și rămîneau strict excepții.
p 20 WC jpg
Merită Joe Biden împărtăşania?
Dezbaterea în cauză a putut stîrni, iată, o reflecţie creştină cu multe dimensiuni: raport între credinţă şi laicitate, conştiinţă şi libertate a persoanei credincioase, stil de comunicare a tematicii creştine între dictat normativ şi călăuzire a credinciosului în drumul lui spiritual şi etic.
Nicolaos Tzafouris   Christ de Pitié   PDUT1974   Musée des Beaux Arts de la ville de Paris jpg
Corp păgîn și trup creștin
Prin arhitectura lucrării și derularea stilistic impecabilă a fiecărui capitol component, Marius Lazurca lucrează simultan cu izvoare antice și exegeze moderne, pentru a documenta continuitățile, asimilările, sintezele și rupturile produse în primele veacuri după Hristos.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Să forțezi o femeie să nască și apoi să crească acel copil este o formă de sclavie. Nașterea forțată nu poate fi numită drept la viață”
Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.