Nu, nu a murit Adrian Copilul Minune

Publicat în Dilema Veche nr. 443 din 9-15 august 2012
Brâncuşi şi păsările de pradă cu tricolor jpeg

Săptămîna trecută, miercuri, se stingea la Viena una dintre cele mai talentate pianiste române, Mihaela Ursuleasa. A doua zi, marele dirijor Paarvo Järvi anunța acest lucru pe contul lui de Facebook, apoi știrea a fost dată pe cîteva site-uri culturale internaționale (artsjournal.com, de exemplu), iar, la sfîrșitul zilei, informația ajungea și pe site-urile ziarelor din România. Am urmărit în acea seară infatigabilele noastre televiziuni de știri și nici una nu sufla o vorbă despre dispariția Mihaelei Ursuleasa. Şi nu, nu era o perioadă de efervescență a știrilor „importante“ (considerate importante de oamenii de televiziune de la noi), care ar fi putut să pună în umbră tragedia de la Viena. Nu fusese nici o descindere a mascaților în locuințele interlopilor, nici o demisie, nici o hîrjoneală recentă a politicienilor români. Cel mai important material difuzat în seara zilei de joi la televiziunile de știri – dacă ar fi să ne luăm după frecvența cu care apărea și după timpul acordat – era despre un concurs de alergare pe tocuri la care participaseră niște bucureștence în ziua respectivă. Foarte tîrziu, după ora 12 noaptea, a apărut la Antena 3 știrea despre moartea Mihaelei Ursuleasa, dar doar scrisă pe crawl.

În 1996, Pierre Bourdieu observa, într-o celebră emisiune care apoi a fost transcrisă în volumul Sur la télévision, că jurnaliștii de televiziune au niște ochelari speciali (la noi se numesc „ochelari de cal“) care îi fac să vadă anumite lucruri, și nu altele: ei selectează informația exclusiv după principiul senzaționalului și al spectaculosului, umplînd timpul de antenă cu o mulțime de fapte diverse. Numai că de data aceasta aveam și doza de senzaționalism: o tînără frumoasă și talentată româncă moare în condiții neelucidate. Dar iată că nici acest senzaționalism ieftin nu le-a aprins vreun beculeț oamenilor de televiziune de la noi. De ce? Pentru că ochelarii speciali de care vorbea Bourdieu nu filtrează informația numai în funcție de spectaculos. Jurnaliștii români de la canalele de știri văd numai ceea ce sînt învățați să vadă și ceea ce e după chipul și asemănarea lor. Restul nu există pentru ei și, prin urmare, nici pentru televiziunile pe care le păstoresc. Cine mai e și Mihaela Ursuleasa asta? Nu au auzit niciodată de ea, nici măcar pe vremea cînd trăia în România și era un „copil minune“ al pianului. Dacă însă i s-ar fi întîmplat ceva unui alt „copil minune“ (chiar dacă fals – fals copil și fals minune), Adrian, nu ar fi pregetat să facă ample materiale despre nenorocirea care a dat peste sărmanul artist. La televiziunile românești, cîntăreții de muzică ușoară, populară sau chiar manele sînt numiți „artiști“, în vreme ce adevărații artiști nu există.

Tot Pierre Bourdieu vorbea despre „circulația circulară a informației“: oamenii de televiziune sînt într-o perpetuă concurență și se iau unii după alții. Altfel spus, funcționează în turmă. Dacă un canal a dat un subiect și tu nu-l dai înseamnă că l-ai ratat. Odată difuzată o știre, chiar și de un singur post, ea devine de interes pentru celelalte posturi. O mare parte a activității jurnaliștilor de știri se bazează mai degrabă pe urmărirea a ceea ce fac ceilalți, „de la concurență“, nu atît pe urmărirea efectivă a realității.

Așa s-a întîmplat și în cazul morții pianistei Mihaela Ursuleasa. Odată intrată, timid, știrea la un post, a doua zi de dimineață toate televiziunile o aveau la emisiunile informative. Dar, desigur, doar ca fapt divers: a murit o pianistă tînără la Viena. Nimic despre extraordinarul ei talent sau ceva care să explice telespectatorilor în ce a constat valoarea care a fost aplaudată pe mari scene ale lumii. Așa stînd lucrurile, chiar și după moartea ei, Mihaela Ursuleasa a rămas la fel de necunoscută publicului larg din România. Ce ne interesează pe noi adevăratele valori? Noi rămînem cu maneliștii, interlopii și politicienii noștri și asta ne e de ajuns.

P.S. Pentru a fi corect, trebuie să spun că, după ce am scris acest articol, am văzut totuși, week-end-ul trecut, un material bun despre Mihaela Ursuleasa într-un jurnal TV. Nu era la o televiziune de știri, ci la Pro TV.

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.