Nu e despre aur, e despre sistem

Publicat în Dilema Veche nr. 500 din 12-18 septembrie 2013
Jurnalismul   căile de salvare jpeg

Acum mai puţin de două săptămîni, părea că Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) e pe punctul de a cîştiga partida. Proiectul de lege al Guvernului se îndrepta către Parlament, iar USL-ul şi preşedintele Băsescu aveau un consens cu privire la începerea exploatării. Era greu de crezut că mersul lucrurilor va fi tulburat; şi totuşi, un fantomatic apel pe Facebook a scos din nou în Piaţa Universităţii, pe 2 septembrie, tineretul, hipsterii, activiştii sau cum vrem să-i numim. Protestatarii au reapărut cu obstinaţie, în fiecare seară, la fel de mulţi şi de nonviolenţi, cel puţin pînă pe 5 septembrie, cînd scriu aceste rînduri. Cum de am ajuns din nou în stradă şi ce semnificaţie are prezenţa manifestanţilor acolo?

Mă voi ajuta, ca să limpezesc toată povestea, de o treabă foarte bună făcută de prietenii de la Casa Jurnalistului, care au strîns cîteva zeci de răspunsuri ale manifestanţilor la întrebarea „De ce protestaţi?“. E un bun material brut de studiu, iar primul lucru care m-a frapat, citind răspunsurile, e cît de puţini se declară tranşant, sută la sută, împotriva exploatării. Tinerii au ce au mai ales cu presa, pe care o consideră vîndută, şi cu politicienii, despre care au o părere asemănătoare.

Să ne ocupăm întîi de media. În Piaţa Universităţii există percepţia că singura televiziune care transmite pe larg protestele este Digi24. Cifrele confirmă că televiziunea RCS&RDS – care e finanţată direct de cablist şi nu depinde de publicitatea Roşia Montană Gold Corporation – a reflectat copios evenimentele. Dar, de exemplu, şi Realitatea TV a făcut-o, la fel ca şi alte medii. Percepţia s-a creat mai degrabă pornind de la faptul că Digi24 e o televiziune foarte bine dotată tehnic, care poate ţine permanent, în piaţă, un dSNG (acea dubă cu antenă de satelit care transmite imagini live). Eu am văzut, de exemplu, şi o echipă a B1, formată dintr-un reporter şi un operator, deci mult mai puţin evidentă.

E adevărat, în general, media a minimalizat protestele din septembrie 2013, exact pe dos decît a făcut-o în ianuarie 2012, cînd o Antena 3 avea tot interesul să prezinte lucrurile ca mai importante decît sînt. Pînă la urmă, atunci, Guvernul Boc şi-a dat demisia. De unde ştiu însă manifestanţii despre faptul că presa „s-a vîndut“ in corpore RMGC? Desigur, din alte surse, care sînt tot media. Nu neapărat instituţională, nu afiliată politic, dar suficient de puternică pentru a crea această percepţie.

Despre excursia pe care au făcut-o în Noua Zeelandă, în 2010, Emil Hurezeanu, Robert Turcescu, Mihai Tatulici şi alţii pe banii RMGC au relatat, de exemplu, la vremea respectivă, şi publicaţii ca Adevărul, HotNews, Cotidianul sau Financiarul. Dar, la trei ani după ce s-a făcut de ruşine acceptînd invitaţia, un Emil Hurezeanu emite păreri echilibrate despre întreaga poveste.

În sine, nu e nimic în neregulă în a lua bani de la RMGC pentru campanii publicitare. Problema e dacă îţi modifici sumarul în funcţie de aceşti bani şi, e adevărat, unele medii au făcut-o. Pe 2 septembrie, însă, nu din acest motiv a tăcut, în primul rînd, presa. Televiziunile de ştiri, care au fost cele mai blamate de protestatari, sînt la mîna politicului. Iar acest politic e în consens general, ca niciodată, cu privire la începerea exploatării. Roşia Montană a fost, e drept, o sursă copioasă de bani pentru presă în anii de criză, dar condiţionarea acesteia a fost în mai mare măsură politică. Nu există în România, în momentul de faţă, partid care să susţină o televiziune şi să aibă nevoie de balamuc pe străzi.

Asta ne duce la cea de-a doua idee recurentă printre manifestanţi – cea a politicienilor corupţi. Preşedintele Băsescu şi forţele politice care-i sînt favorabile în diferite grade decontează de ani de zile poziţia proexploatare. Dar, curios, manifestaţia nu e o veste atît de proastă pentru această zonă a spectrului, cît pentru USL. După ce, în opoziţie, s-a declarat împotriva exploatării, această alianţă şi-a schimbat opţiunea. 2014 este an electoral, iar nivelul actual de bunăstare nu poate fi susţinut decît prin demararea unor exploatări gen Roşia Montană sau Chevron şi privatizări ca cea a CFR Marfă, într-o economie perdantă.

Oricîtă mită am dori să presupunem că iau corupţii noştri politicieni de diferite nuanţe, de la companii, aceste presupuneri nu invalidează raţionamentul de mai sus. De fapt, e vorba mai ales – sau inclusiv – de bani pentru voturile din 2014.

Dar, bineînţeles, asta nu sună deloc a decizie altruistă şi sacrificiu pentru binele comun. Iar opinia publică – a manifestanţilor, popor de Facebook care dă like-uri la pozele făcute cu iPhone-ul în Piaţă, plus a multor, multor alte categorii – e, mai degrabă, sensibilă la modul cum se va face acest proiect decît la faptul că se va face. Dacă despre oportunitatea de principiu a exploatării există păreri diferite, temerea că politicienii ar putea încheia un contract dezvantajos e cvasigeneralizată.

Aşa ajungem la miezul lucrurilor, care se dovedeşte a fi altul decît exploatarea propriu-zisă. E vorba de un sistem politic care, evident, funcţionează, defectuos – democraţia reprezentativă românească. Piaţa e însă un mecanism participativ, iar tinerii care se strîng seară de seară acolo au aflat că acest mecanism funcţionează în ianuarie 2012, cînd au demis Guvernul Boc. Deocamdată, ei se joacă de-a v-aţi ascunselea cu jandarmii, mutînd locul protestului în fiecare seară sau transformînd mitingul static în marş. Cei cărora le e frică de violenţa lor ar trebui să-şi amintească de faptul că opusul acesteia e arma letală.

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Vucici
Președintele Serbiei, despre scandalul NIS Petrol / Gazprom din România. Vucici: „Nu are nimic de-a face cu noi!“
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucici, se implică în scandalul de spionaj Gazprom din România. Acesta a anunțat că, dacă acuzațiile sunt reale, cei vinovați nu sunt cetățeni sârbi, relatează Euronews Serbia.
Dmitri Peskov FOTO EPA-EFE
Reacția Kremlinului la „planul de pace” nerealist propus de Elon Musk
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacționat, marți, față de „planul de pace” cu Ucraina propus de miliardarul american Elon Musk.
catalin ilie foto arhiva personala 2 jpg
De ce iau șpagă oamenii cu bani, din poziții privilegiate. Explicațiile unui psihoterapeut și „Complexul lui Dumnezeu”
Nenumăratele cazuri de corupție înregistrate în ultimii ani, unele de mare răsunet, ne fac să ne putem întrebarea firească ce-i determină pe oamenii aflați în poziții privilegiate și fără probleme financiare să ia șpagă.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.