Întrerupem programul pentru o cerșeală

Publicat în Dilema Veche nr. 378 din 12-18 mai 2011
Întrerupem programul pentru o cerșeală jpeg

Cine se uită la televizor a putut să constate de la o vreme această tendinţă. Emisiunile de ştiri, de dezbateri sau de mondenicale – nu toate, doar cele care se respectă – musai să se întrerupă la un moment dat pentru o anume paranteză de bilanţ, devenită aproape ritual. În derularea unui show TV asta e cartea Numerilor. E momentul în care se anunţă audienţele emisiunii; fie ele raportate în ultimele zile, în ultima lună sau pe un interval mai amplu – depinde cum rezultă mai avantajos. Tot ca să dea bine la cifre, se delimitează şi targetul telespectatorilor urmărit: rurali sau urbani, mai mult sau mai puţin educaţi, incluzînd sau nu printre ei pe copii ori pe pensionari... Trebuie să existe un anume decupaj al publicului-ţintă care să asigure emisiunii, din variabilele de soft selectate, statutul de lider al audienţelor. 

Emisiunea se derulează, curge firesc, subiectele se leagă, atenţia tuturor creşte, cînd deodată, în plin vîrf al interesului, stop! Gazda show-ului începe să vorbească parcă altă limbă: puncte de rating, all urban, afinitate... Cei mai spontani vorbitori arată spre cameră nişte foi printate, pe care se zăresc tabele evidenţiate ici şi colo cu roz sau galben fluorescent. E măiestria cameramanilor să arate acele puchineţe de cifre, cu virgule-ntre ele şi procente-n coadă, la valoarea pe care pasămite o exprimă: aceea de dominare a pieţii audiovizuale, de supremaţie în gusturile telespectatorimii. Există posibilitatea ca momentul de lăudăroşenie să fie pregătit mai pe îndelete, cu un plus de atenţie propagandistică şi fast tehnic. Atunci ne sînt proiectate pe o plasmă grafice dintr-acelea cu muntişori sau cu macaroane divers colorate în poziţie erectă. Muntele cel mai înalt sau macaroana cea mai lungă ne reprezintă pe „noi laolaltă“, voi telespectatorii şi noi broadcasterii, prin intermediul scorului de audienţă pe care l-am obţinut.

Delicat moment. Tocmai cînd îi e telespectatorului lumea mai dragă, tocmai cînd afinitatea înfloreşte, punctele de rating explodează şi uniunea dintre „noi“ şi „voi“ atinge armonia supremă, pac: totul se întrerupe, totul se suspendă, iar maeştrii empatiei publice comută instantaneu la o setare total contrară, bălos autoreferenţială şi găunos lăudăroasă. Publicul-ţintă are toate motivele să se simtă descumpănit, telecomenzile capătă dintr-o dată mare căutare, armonia „noi-voi“ riscă să se destrame şi să migreze către nişte „ei“ incerţi şi dubioşi.  De ce se sinucid balenele, eşuînd în grup pe plajele dezolate? De ce se zvîrlă lemingii de pe stîncile fiordurilor? Mister. La fel de misterios, la fel de iraţional ne apare şi ritualul paradoxal sinucigaş al emisiunilor de top de a se îneca în plictisul şi fanfaronada etalării rating-ului.  

Plannerii, nu telespectatorii 

Cu toate acestea, o noimă a acestui comportament aberant există. O putem afla de la unii insideri dispuşi să mărturisească, şi sună atît de aberant pentru cei din afara branşei, încît aceştia pot părea urmaşi ai lui Münchausen. Ei bine, această inserţie de plictis şi matematică lăudăroasă care exasperează zeci sau sute de mii de telespectatori este dedicată unui public de numai patru-cinci inşi! Ei sînt plannerii, specialişti din agenţiile de media care fac negoţ cu spaţiul de publicitate. Ei anume trebuie convinşi că emisiunea la care se uită e un suport rentabil pentru publicitate, întrucît e urmărită de cît mai mulţi consumatori. Sînt oameni foarte importanţi, deprinşi să decidă soarta unor mari bugete de media, cu cîte cinci-şase zerouri în coadă. Special pentru hatîrul lor, special pentru interesul lor profesional, extrem de nişat şi de ocult (pentru noi ceştilalţi, profanii), a apărut acest nou gen televizual care invadează toate emisiunile de succes: raportarea de audienţe-record. O atare deviaţie de program era de negîndit înainte de epoca peoplemetere-lor, dispozitive care, instalate în reţea, permit aprecierea statistică îndeajuns de acurată a audienţelor, la intervale de timp relativ fine şi pe segmente demografice reprezentative.  

Bine, dar pentru a lămuri un media planner există şedinţele de peste zi, din timpul programului de lucru, există toate acele meeting-uri şi briefing-uri cu cafele şi retroproiecţii pe perete. Există contexte mai profesionale – cadre mai organizate – de a îndupleca un samsar al eterului să ia în considerare o emisiune sau alta. Dar dacă nu am mai aştepta şedinţa de a doua zi? Dacă l-am aborda pe expertul media direct din fotoliu, cînd e relaxat şi – vorba aceea – cu garda jos? A fost de ajuns o televiziune, un realizator de emisiuni care să facă primul pas şi să-şi laude îndeplinirile, pentru ca restul să-l imite şi să riposteze, să pluseze, să supraliciteze. Sînt unii care, dat fiind contextul competitiv, nu scapă ocazia să atace polemic postul direct concurent, situat mai jos în grafic, surclasat la scor, înfrînt. Dacă nu e complet înduplecat, planner-ului i se prezintă puţină propagandă denigratoare, poate, cine ştie? O funcţiona, că e şi el om! Publicitatea comparativă e interzisă prin lege. Spoturile în care Coca-Cola se răfuieşte făţiş cu Pepsi (sau BMW cu Audi) sînt istorie de cel puţin două decenii. Nimeni nu poate însă împiedica concurenţii televizuali să se înghiontească în direct pe slot-ul orar pe care şi-l împart.

Nu e singura bizarerie a mediilor româneşti actuale, prin care se subjugă interesul public raţiunilor de marketing; şi prin care telespectatorii sînt trataţi ca masă de manevră în meciurile strategice din spatele ecranului. Asistăm la adevărate turnire pentru cîştigarea favorurilor marilor dealeri de media, care explică multe ciudăţenii emise pe (diverse) post(uri). Promourile pentru emisiunile de ştiri şi de dezbateri (înlănţuite în calupuri de mai multe ore, în cazul televiziunilor de ştiri) capătă un fason tot mai tehnic şi un limbaj tot mai specializat. E evident pentru martorul avizat că sînt mesaje cu acelaşi target restrîns la o mînă de oameni. Abundenţa de termeni în engleză – anume engleza specializată a branşei – e un indiciu că titlurile de emisiuni şi de rubrici îi vizează nu atît pe telespectatorii români obişnuiţi, cît pe cei cîţiva experţi media „care contează“. Telespectatorul ca atare devine o fracţiune de procent, un increment, o cifră pulsacee din coada contorului. El e important în măsura în care îngroaşă o sumă; participă la o statistică. Puterea lui, capriciul lui, sceptrul lui – le constituie telecomanda.

Florin Dumitrescu este publicitar. Ultima carte publicată este volumul de poezie Încîntece, Editura Vinea, 2010.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.