Fotografie cu monstru

Publicat în Dilema Veche nr. 167 din 23 Apr 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe cînd aşteptam duminică seara excelentul serial de pe TVR 2, The Office, telecomanda mi-a "condus paşii" înspre TVR Cultural, unde am dat peste primul episod din documentarul Corporaţia. Dacă, la început, mi-am zis că mă voi uita la acesta şi, cînd va începe The Office, voi schimba pe TVR 2, pînă la urmă documentarul m-a acaparat şi am renunţat fără să clipesc la serial. Am dat, deci, comedia pe discursul serios şi grav, privirea ironică asupra unor oscioare periferice ale monstrului pe imaginea monstrului în ansamblu. Şi nu mi-a părut deloc rău, căci schimbul a fost profitabil. Asta pentru că imaginea monstrului este pe cît de înfricoşătoare, pe atît de fascinantă. Mai întîi, nişte date tehnice, pentru contextualizare: Corporaţia este un documentar canadian apărut în 2003, regizat de Jennifer Abbott şi Mark Achbar şi care a primit mai multe premii internaţionale. După cum spune şi titlul, filmul îşi propune să întreprindă o analiză a celei mai puternice instituţii a zilelor noastre, corporaţia. Sînt chemaţi să-şi spună părerea profesori în economie, directori generali de mari companii, activişti de mediu, reprezentanţi ai organismelor non-guvernamentale, specialişti de tot felul, inclusiv nume sonore ca Noam Chomsky, Michael Moore sau laureatul Nobel în economie Milton Friedman. Cum arată animalul despre care e vorba?! Unii consideră corporaţia "o familie", "o instituţie care apără interesele unor oameni", alţii vorbesc despre "o balenă care te poate înghiţi" sau despre "un monstru creat de doctorul Frankenstein". Din punct de vedere legal, corporaţia este o persoană - şi acest statut a fost cîştigat după ce avocaţii corporaţiilor au profitat de Amendamentul 14 din Constituţia americană, dat în favoarea sclavilor de culoare eliberaţi. Că e percepută ca o persoană o dovedeşte şi faptul că oamenii, întrebaţi pe stradă ce calităţi ar atribui anumitor branduri, le găsesc însuşiri umane, chiar sentimente. Noam Chomsky spune că "o corporaţie e complet inumană". Michael Moore atrage atenţia că aceste instituţii nu au sentimente, că urmăresc să cîştige cît mai mulţi bani şi că nu cunosc cuvîntul "destul". În cazul corporaţiilor, scopul - interesul propriu adică - scuză mijloacele întotdeauna. De altfel, acest lucru e recunoscut şi de reprezentanţii companiilor: "Totul este permis pentru a-ţi mări profiturile" - spune fondatoarea The Body Shop. Milton Friedman este de părere că e o prostie să ai pretenţia ca o corporaţie să fie responsabilă social. Iar psihologul Robert Hare, analizînd totuşi corporaţia ca o persoană, ajunge la concluzia că aceasta "prezintă toate caracteristicile unui psihopat". Dacă adăugăm la diagnosticele de iresponsabilitate sau de psihopatologie faptul că aceste corporaţii ne conduc şi că ele "au astăzi o mai mare putere decît guvernele" (după cum spune un fost director general al firmei Goodyear), putem aproxima gravitatea situaţiei în care ne aflăm. Şi urmările nu sînt de neluat în seamă - de la efectele nocive asupra corpului uman ale diferitelor produse (efecte trecute sub tăcere sau minimalizate de producători), pînă la distrugerea iremediabilă a mediului sau periclitarea existenţei unor specii. Una din cele mai interesante scene ale documentarului a fost o mostră de cinism corporatist, venită din partea unui apărător al marilor companii. Filmul arăta un tricou Nike, care în SUA costă 170 de dolari şi pentru care lucrătoarea din Bangladesh, care-l făcuse, primise cîţiva cenţi. În paralel, erau arătate imagini cu lucrătoare din lumea a treia, exploatate de corporaţii, în care acestea povesteau că de-abia supravieţuiesc cu banii cîştigaţi. Ei bine, un anume Michael Walker, preşedintele Institutului Fraser, susţinea că, de fapt, marile firme le fac un bine locuitorilor din ţările sărace, pentru că altfel ei ar muri de foame. Aproape că fac acte caritabile. Mi se poate spune că documentarul are un discurs stîngist şi că, prin urmare, este în mod neapărat tendenţios. Cînd vezi însă astfel de exemple, nu prea îţi mai vine să dai crezare acuzaţiilor de tendenţiozitate.

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.