Fotbal răguşit

Publicat în Dilema Veche nr. 141 din 6 Oct 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Oricît de mult îi apreciez pe Radu Cosaşu sau pe Traian Ungureanu, nu pot fi convins să apreciez şi fotbalul, atît de drag lor. Oricît ar vorbi ei de frumuseţea, nobleţea sau filozofia acestui joc, eu continui să văd mizeria lui şi să consider că oamenii valoroşi care-l apreciază nu fac altceva decît să-i transfere, nemeritat, inteligenţa sau nobleţea lor. Oricît mi s-ar spune că fotbalul e strategie şi graţie, eu nu pot să descopăr în el decît vulgaritate, violenţă şi mercantilism. Dacă fotbalul a fost cîndva un sport de gentlemen, acum el a rămas doar o activitate a fiinţelor patibulare - nemaivorbind despre faptul că a încetat de mult să mai fie un sport. Fotbalul nu mai este al unor oameni ca Radu Cosaşu sau Traian Ungureanu, ci al lui Gigi şi Mitică (m-am întrebat de multe ori: cum se pot uita nişte oameni inteligenţi în gura unor astfel de personaje?). Nu mai este un loc de manifestare a sportivităţii şi a fair-play-ului, ci o industrie. Nu mai este un joc, adică ceva care să-ţi ofere divertisment şi cunoaştere, ci un spaţiu al agresivităţii răguşite şi al pulsiunilor animalice. Într-o lume civilizată, unde violenţa e prohibită, războaiele se duc dincolo de graniţele noastre (undeva, unde hic sunt leones), iar setea de sînge nu mai e satisfăcută de execuţiile publice, oamenii simt nevoia să-şi descarce cumva energiile agresive. Şi o fac recompunînd instinctual hoardele sau triburile din vechime - la meci. La adăpostul gloatei, atavismele se trezesc şi pot să se manifeste liniştit, iar turma, ca întotdeauna, îi dă un sentiment de siguranţă individului. În turmă fiind, nimeni nu-i va cere socoteală dacă îşi manifestă agresivitatea faţă de tribul advers (care poate fi la fel de bine un alt popor sau cei dintr-un alt cartier). Fotbalul de astăzi îi oferă individului o cauză pentru care să lupte, o cauză care să-i justifice nevoia de violenţă şi - aşa cum s-a văzut la meciul Steaua-Dinamo - interesul principal al suporterilor nu este să vadă jocul, ci să-i cotonogească pe ceilalţi. Faptul că fotbalul s-a transformat dintr-un joc într-o industrie pentru cei implicaţi şi într-un cîmp de bătălie pentru chibiţi se datorează în mare măsură televiziunii. Televiziunea i-a adus extraordinara popularitate de care se bucură (ceea ce a atras sumele enorme care se vehiculează în acest domeniu), tot ea propagă şi atitudinile belicoase între grupuri. Astăzi, ştirile sportive ale marilor televiziuni de la noi se ocupă numai de fotbal. De fapt, e un fel de a spune că se ocupă de el. Interesează mai degrabă cancanurile din această industrie, banii care se învîrt, şpăgile care se dau, declaraţiile belicoase dintre actori, ce maşină, concediu sau femeie are nu ştiu ce fotbalist, ce a mai zis Nea Gigi, ce i-a răspuns Mitică, ce pumn a mai dat Meme, ce a gîngurit Pinalti - şi apoi analize interminabile pornind de la aceste date. Aşa cum la ştirile "nesportive" ni se dă ca mare eveniment faptul că o modistă gravidă are un tînăr amant, la cele sportive aflăm în fiecare zi ce a mai visat Becali în noaptea precedentă. Şi aşa se impun modele, aşa se construieşte cu sîrg pe teren nămolos. De curînd, în cadrul emisiunii România underground, TVR 2 a difuzat un reportaj despre fotbalul feminin de la noi. Un reportaj decent, care vorbea exclusiv despre pasiunea unor fete de a face acest sport, în ciuda tuturor lipsurilor materiale. Fetele plecau de la serviciu să facă antrenamente pe un maidan de la marginea Bucureştiului, povesteau cum, în deplasare, se schimbau de echipament prin gări şi, cu toate acestea, vorbeau despre ce mult înseamnă pentru ele să joace fotbal. Circulă cu tramvaiul, o duc de azi pe mîine, iar pentru a-şi cumpăra o pereche de încălţări cu crampoane fac sacrificii. Nu apar la ştiri, deşi dăruirea lor pentru fotbal, tocmai pentru că e total dezinteresată, este cu mult mai mare decît a nu ştiu cărui răsfăţat al gazonului. Văzînd acest reportaj, am realizat că într-adevăr fotbalul poate avea în el un sîmbure de nobleţe. Din păcate, publicul şi televiziunea nu asta caută.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.
p 20 R M  Rilke jpg
Despre credință și tandrețe. Pornind de la Rilke
Cum sînt însă cu putință versurile lui Rilke? Cum poate poezia să răstoarne lucrurile?
foto BTC DV bis jpeg
Mihai Șora: o amintire
Nu știu cum îi vor fi recitite cărțile peste ani, dar sînt convins că lecția senectuții sale va rămîne una a înțelepciunii pe care filosofia nu o poate atinge decît în carnea unei vieți.
p 24 G  Stoica jpg
Cu ochii-n 3,14
● Pentru cei cărora nu le plac englezismele, o reclamă a tradus îndemnul „Download your app!” prin „Dă-ți jos aplicația!”. Un îndemn care poate provoca în română mici stînjeneli pudicilor. (S. G.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Se întîmplă duminica
O soluție ar mai putea fi să faci din duminici zile în întregime pentru tine, în care urgențele altora să nu devină importante în orarul tău.
Zizi și neantul jpeg
Cei mai frumoși ghiocei
Pe scurt, erau cei mai frumoși și mai zdraveni ghiocei posibili.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E necesară singurătatea?
Totuși, există mai multe tipuri de singurătăți.
E cool să postești jpeg
Suma fără laude: mai încurajează școala dragul de învățătură?
Facultățile și universitățile au astfel un palmares bogat de absolvenți, indiferent de pregătirea reală a acestora.

Adevarul.ro

image
Finala America Express, 19 martie 2023: Victorie la limită în ultimul joc de amuletă din acest sezon
În ediția 39 din 19 martie 2023, două echipe au luptat cot la cot pentru a obține un avantaj extrem de important în următoarea cursă. Una dintre echipe a încălcat o regulă importantă, iar gazda show-ului a oprit jocul.
image
Avertismentul unui economist român: „Criza este aici, nu o așteptați să vină“. Falimentele din SUA, semnalul de alarmă
Temerile cu privire la o nouă criză financiară la nivel mondial au erupt când trei bănci importante din SUA au dat faliment, iar unda de șoc se simte și în Europa. Profesorul de economie Radu Nechita a vorbit cu „Adevărul” despre riscul unei crize economice de amploarea celei din 2007.
image
Soprana Felicia Filip, despre marele regret din viața sa: „Am crescut copii ca și când ar fi fost ai mei“
Soprana Felicia Filip este căsătorită de 32 de ani cu regizorul de operă Cristian Mihăilescu, formând unul dintre cele mai longevive cupluri din muzica românească.

HIstoria.ro

image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.
image
Ce consideră o publicație de la Budapesta ca „simbol fascist la Timişoara, capitala culturală europeană”
Recent o publicație din Ungaria a iesit la rampă cu o serie de acuzații de promovare a unor simboluri fasciste, chiar în anul în care orașul este capitală culturală europeană. Dincolo de faptul că articolul denotă multă dezinfomare, o parte chiar intenționată, o doză de invidie și una de ipocrizie.