Florilegiu de limbă românească

Publicat în Dilema Veche nr. 300 din 12 Noi 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Din cînd în cînd, CNA ne oferă un florilegiu de limbă adevărată, românească, pe care-o putem auzi la televiziunile noastre. De data aceasta, raportul bazat pe monitorizarea realizată de Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan " Al. Rosetti" a avut în vedere perioada 20 septembrie " 20 octombrie 2009. Cum cei care apar la televizor continuă să iubească cu foc formele "vroia", "ca şi (premier)" sau "care" fără "pe" în acuzativ, vom continua şi noi, alături de CNA, să-i arătăm cu degetul, doar-doar vor învăţa şi ei lucrurile pe care le află copiii încă din clasele mici. Nu vom mai ţine prelegeri despre rolul de model pe care-l joacă televiziunea şi alte lucruri de genul acesta care se pare că nu impresionează pe nimeni, ci vom trece direct la adorabilele exemple. La TVR 1, canalul naţional care ajunge în orice cătun al patriei noastre, există un domn, Sorin Burtea, care prezintă emisiunea Interes general şi care-i învaţă pe români să vorbească cam aşa: "din cauza la bănci", "cred că sînt lucruri care ar trebui să le decelăm mai tare", "numai să aibe unde să se culce", "nu mai vrea să mai se întoarcă" sau " bomboana de pe coliva limbii române " "pentru că este structura care este şi faptul care se întîmplă". Sorin Burtea este un adevărat campion al siluirii limbii la TVR şi, aşa stînd lucrurile, dacă tot i s-a dat pe mînă o emisiune, poate i se acordă şi o primă. La PRO TV şi la Antena 1, cele mai multe greşeli semnalate în raportul publicat de CNA sînt legate de titrări " virgule lipsă sau formulări telegrafice, de tipul "director spital". Oricum, per total, cele două posturi stau destul de slăbuţ faţă de televiziunile de ştiri Antena 3 şi Realitatea TV care, avînd vorbărie mai multă, ne oferă perle de exprimare în mod proporţional. La Antena 3 e un mare bairam cu limba română! Prezentatoarele de ştiri de la acest post au o predilecţie pentru dezacorduri: "glumele, cînd încerci să le faci singur, nu întotdeauna ţine", "PSD şi PD-L va trebui să uite de certuri", "ştim că aceşti pasageri li se vor pune la dispoziţie" ş.a. De altfel, nu se ţin departe de stîlciri ale limbii nici analiştii postului, bărbaţii care fac paradă de ştiinţa lor: "cînd Biserica Ortodoxă şi Teoctist făcuse o mare greşeală" (Valentin Stan, la Sinteza zilei), "eu vroiam să vorbim despre declaraţia care am citit-o ieri pe Mediafax" (Andrei Bădin, la News Magazine), "va putea dispare şi zîmbetul de pe chip" (Mihai Gâdea, la Sinteza zilei). Încă şi mai grave sînt greşelile de limbă de la TVR Cultural, pentru că " nu-i aşa? " vorbim despre un post care şi-a propus să culturalizeze masele. Pînă să facă asta, ar trebui mai degrabă să fie el însuşi culturalizat, pentru că la Jurnalul cultural putem auzi lucruri ca "a lucrat ca şi director-adjunct", "oameni care ştiu, oameni care le pasă", "cu ajutorul Ambasadei Franţei la Bucureşti şi a Arhivelor Naţionale", "transformarea gospodăriilor în galerii amenajate pentru colecţiile particulare îi fac pe turiştii străini" şi alte minunăţii de genul acesta. Tot aşa se întîmplă şi la Realitatea TV, cu nişte oameni de la care am avea oarece pretenţii. Nu vorbim de prezentatorii obişnuiţi, ci de doi oameni de litere, care " culmea! " sînt autorii celor mai grave greşeli de exprimare semnalate de raportul CNA. Poetul Mircea Dinescu, de exemplu, s-a inspirat de la idolul lui, Tăriceanu, şi are o problemă cu "care": "poezia care o s-o citim astăzi", "cele cinci miliarde, şase, care le-aţi luat pînă acuma". Scriitorul Stelian Tănase iese şi el învins din lupta cu acordul: "românul îi place să se victimizeze", "noi, care vedem spectacolul politic, ne e greu să", "în ce măsură afirmaţiile lui Dan Nica a dus la demiterea sa", "de liderii PSD, PNL şi a minorităţilor naţionale". Te întrebi cum arată manuscrisele celor doi şi nu poţi decît să-i feliciţi pe corectorii şi pe redactorii de carte care le-au transcris pe româneşte valoroasele opere.

image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png
p 20 Nichita Stanescu adevarul ro jpg
Alte vieți
Toate aceste vieți se hrănesc cu posibilul, mai mult decît cu realitatea lumii în care se petrec.
image png
Degetul lui Lazăr
Deși îl vor vedea pe celălalt Lazăr revenind din mormînt, în carne și oase, unii dintre martori nu vor crede.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Radu Cosașu ar fi împlinit săptămîna trecută, pe 29 octombrie, 93 de ani.
image png
Cine ascultă o casă? – despre reutilizarea fondului construit existent –
Pe 8 noiembrie este sărbătorită la nivel mondial Ziua Urbanismului, care aduce în prim-plan problemele și efectele urbanizării asupra societății și a mediului.
image png
Auriu și umbră
Ci păstrîndu-ne, dacă nu auriul, măcar aspirația către el. Și o portiță de acces.
image png
Avoidant sau secure? Mai există limba română?
E un cuvînt care reprezintă o categorie importantă în viața lor de cartier – deduc eu din ce povestesc ei.
image png
Prețuirea incompetenței
Această bursă de merit nu mai are nici o legătură cu valoarea sau cu succesul.

Adevarul.ro

image
Cine a transformat România într-o țară de asistați social
România ocupă locul al doilea în Europa la numărul de persoane inactive în câmpul muncii. Dintre acestea, aproape un milion și jumătate ar putea să-și găsească un job, dar nu vor. Sau, după cum spun unii sociologi, ar vrea, dar acești oameni nu sunt încurajați de autorități.
image
Un bărbat a păstrat ani de zile o piatră crezând că este aur. S-a dovedit că aceasta este mult mai valoroasă
În 2015, David Hole făcea o cercetare în Parcul Regional Maryborough, în apropiere de Melbourne, Australia. Înarmat cu un detector de metale, el a descoperit ceva ieșit din comun - o piatră roșiatică foarte grea, care se afla în niște argilă galbenă.
image
Litoralul românesc, tărâmul uraganelor. Un expert estimează că fenomenele extreme din Marea Neagră vor fi tot mai dese EXCLUSIV
Profesorul universitar Eugen Rusu estimează că litoralul românesc va fi lovit în următorii ani de valuri cu o înălțime de 10 metri și vânturi ce vor atinge viteze de 130 de kilometri pe oră.

HIstoria.ro

image
Vizita lui Cuza la Istanbul, după Unirea din 24 ianuarie 1859: Turcii resping, jigniți, bacșișul!
După Unirea din 24 ianuarie 1859, un eveniment major pentru Domnia lui Cuza l-a constituit vizita domnitorului la Constantinopol.
image
Japonia oferă „despăgubire de consolare” femeilor folosite ca sclave sexuale în al Doilea Război Mondial
Un tribunal sud-coreean a ordonat Japoniei să despăgubească un grup de femei care au fost forțate să lucreze în bordelurile militare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează BBC.
image
Cum a fost reclasificat un împărat roman ca femeie? Controversele antice și ce a dus la această decizie
Muzeul North Hertfordshire a luat decizia invocând mai multe dovezi în acest sens, inclusiv faptul că textele clasice susțin că împăratul a spus o dată „nu îmi spuneți Domn, întrucât sunt o Doamnă”. „Este doar politicos și respectuos să fim sensibili față de identificarea pronumelor pentru persoane