Europenii şi americanii

Publicat în Dilema Veche nr. 451 din 4-10 octombrie 2012
Brâncuşi şi păsările de pradă cu tricolor jpeg

Unul dintre posturile mele preferate este Viasat History. În situaţia în care nu am canalul Arte – care, din păcate, nu a venit în România, aşa cum ni se promitea anul trecut –, Viasat History este postul cu cele mai multe programe culturale pe care mi-l oferă operatorul de cablu la care sînt abonat, RCS-RDS. Şi cînd spun asta nu mă gîndesc la faptul că oricum istoria înseamnă cultură, ci că la Viasat History pot vedea o mulţime de emisiuni dedicate artelor – de la arhitectură şi plastică la literatură, muzică sau film.

Acest post are, de exemplu, un excelent documentar despre Beethoven (În căutarea lui Beethoven), care-şi propune să afle cum a fost cu adevărat omul de dincolo de efigia romantică a artistului chinuit. De altfel, Viasat History are o întreagă serie dedicată compozitorilor: Pe urmele lui Berlioz, Pe urmele lui Chopin, Pe urmele lui Bizet etc. De asemenea, remarcabil e şi un documentar despre Van Gogh (Vincent: Întreaga poveste), în care se relatează despre lunile de nebunie ale pictorului sau despre fanatismele lui religioase, dar şi despre perioada în care a fost profesor sau pasionat lingvist. Mai există şi o serie dedicată impresioniştilor, unde scriitorul Waldemar Januszczak caută locurile pictate de ei (un inteligent pretext pentru a face critică de artă şi a călători din Indiile de Vest pînă la Paris sau Londra). Sau un serial, prezentat de acelaşi Waldemar Januszczak, despre barocul european. Sau un fascinant documentar despre catedralele gotice de la Sens, Canterbury, Chartres şi Köln (Giganţii stilului gotic). Sau filmele din seria Cum a modelat arta lumea, în care am putut vedea un foarte bun episod despre cum portretul politic şi reprezentările de propagandă din zilele noastre îşi au obîrşia, ca demers, într-un portret al lui Alexandru cel Mare sau într-o statuie a lui Octavian Augustus. La acestea se adaugă documentarele dedicate filmului, cum sînt O sută de ani de Hollywood şi Vedete de cinema. Subiecte diverse, domenii diverse, dar toate abordate în acelaşi stil dinamic şi inteligent. În plus, discursurile sînt foarte bine susţinute la nivelul imaginii – cu filmări în multe locuri din lume sau cu reconstituiri de tip docu-dramă. Desigur, toate acestea costă, însă cine a zis că o televiziune de calitate se face cu mijloace puţine?

Dar ceea ce apreciez cel mai mult la documentarele de la Viasat History e felul cum este privită cultura. Ea nu e nici pe departe ceva la care să te prosternezi şi despre care să vorbeşti dîndu-ţi ochii peste cap cu patos. Valorile sînt valori, dar ele nu-i împing pe cei care le prezintă la Viasat History în deliruri mistico-poetice, iar oamenii îşi păstrează în orice moment un sănătos spirit critic.

Viasat History este deţinut de o firmă suedeză de media, dar transmite de la Londra, iar multe dintre documentarele prezentate pe post sînt făcute de BBC.

În grila de programe pe care mi-o oferă RCS-RDS, mai am un canal dedicat istoriei – unul american, care se numeşte simplu History Channel. Cîtă diferenţă între acesta şi cel european! Ce e istoria pentru americani? Vedem mai multe emisiuni în care nişte indivizi, în general supraponderali, caută prin toată America „antichităţi“ şi-şi freacă palmele că au făcut o afacere bună achiziţionîndu-le, pentru a le revinde sau a le restaura (şi, desigur, a le revinde apoi). „Antichităţile“ respective sînt pompe de benzină din anii ’50, reclame cu Pepsi-Cola din anii ’40, automobile vechi de 50 de ani etc. E adevărat, asemenea emisiuni sînt explicabile într-o perioadă de criză, cînd oamenii trebuie să fie încurajaţi să-şi valorifice vechiturile de prin şoproane, dar mă tem că nu asta e singura raţiune pentru care sînt ele difuzate.

Pe scurt, Viasat History şi History spun foarte multe despre europeni şi, respectiv, americani, despre cum văd ei lucrurile. Iar eu mă bucur că sînt european. 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

avion american F-16 foto us air force
Armele cu care România poate ține Rusia la respect. Cât ar costa cumpărarea unor avioane de luptă performante
Generalul (r) Alexandru Grumaz explică în ce măsură e România cu adevărat amenințată de Rusia și care sunt armele cu care Armata Română poate descuraja orice eventual agresor.
 Novak Djokovici a câştigat turneul ATP de la Tel Aviv FOTO AFP
Novak Djokovici a câştigat turneul ATP de la Tel Aviv
Tenismenul sârb Novak Djokovici, numărul 7 mondial, a câştigat turneul ATP 250 de la Tel Aviv (Israel), dotat cu premii totale de 949.475 de dolari.
Cesonia postelnicu   foto TNB   main jpg
Cesonia Postelnicu, actriță: „Când am jucat în «Liceenii» a fost ca un vis, a fost minunea lumii“ INTERVIU
Cesonia Postelnicu, cunoscută mai ales pentru rolul zvăpăiatei Geta din „Liceenii“, povestește că a ales personajul fără să stea pe gânduri, chiar dacă era doar o adolescentă de clasa a XII-a.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.