„Eşti liber să schimbi canalul!“

Publicat în Dilema Veche nr. 338 din 5 - 11 august 2010
Publicitatea e de pe Marte    jpeg

Auzim îndemnul acesta mai tot timpul: „Nu-ţi place ce vezi la televizor? Eşti liber să schimbi canalul!“. Sau, încă şi mai mult: „Eşti stăpînul telecomenzii! Exercită-ţi puterea!“. Prin urmare, ni se transmite mesajul că sîntem liberi, ba chiar că sîntem stăpîni. De ce oare ni se spune asta cu atîta insistenţă? 

Dacă încercăm să ne exercităm libertatea televizuală, observăm că ne învîrtim în aceeaşi curte şi că avem de fapt libertatea orătăniilor din ogradă. Adică putem să ne plimbăm în ţarc şi să alegem, din grăunţele care ni se aruncă, pe cele care ni se par mai mari şi mai frumoase. În realitate, toate boabele sînt cam la fel. 

Despre ce libertate de a alege un alt canal vorbim, cînd peste tot dai de aceleaşi personaje care discută despre aceleaşi subiecte? Aceleaşi filme repetate la nesfîrşit (sau, dacă nu, din aceeaşi categorie – în general producţii decerebrate, de serie B sau C, care seamănă toate între ele), aceleaşi vedete la emisiunile de divertisment, aceiaşi analişti sau oameni politici care par că se pricep la absolut orice. Că e vorba despre „folclorista“ Maria Cârneci şi „Bianca lu’ Bote“ la producţiile menite să ne deconecteze sau despre Mugur Ciuvică şi Mădălin Voicu la cele care-şi propun să ne informeze şi să ne trateze ca pe nişte „cetăţeni responsabili“ – avem de fiecare dată acelaşi tratament: sîntem consideraţi masă manevrabilă, o adunătură de indivizi care oricum înghit ce li se dă, fără discernămînt, fără memorie, fără conştiinţă. Zilele trecute, Realitatea TV avea ca invitaţi în studiou, să comenteze recent lansatul brand de ţară, pe nimeni alţii decît Adrian Păunescu şi Corneliu Vadim Tudor (asta, după ce i-am putut vedea şi cu ocazia dezgropării Ceauşeştilor, cînd ne spuneau ce bine a fost în comunism). Cei doi barzi se ţineau de mînă şi-şi zîmbeau galeş unul altuia. Toate bune şi frumoase, noua ispravă a Ministerului Turismului chiar merită o dezbatere publică, dar ce legătură au aceşti doi porumbei cu voce groasă cu brandul de ţară? Oare vor cei de la Realitatea TV să ne propună modelul lor de Românie, cea a demagogiei naţionaliste şi nostalgic-ceauşiste? Am uitat subit cine sînt Adrian Păunescu & Corneliu Vadim Tudor şi ce discursuri au, să-i luăm de proaspeţi?

A doua zi, ocoleşti Realitatea TV, nedorind să te întîlneşti cu vreunul dintre tribuni. Deschizi televizorul la concurenţă, la Antena 3, şi peste cine dai? Peste Corneliu Vadim Tudor, fireşte! De data aceasta, e chemat să analizeze un caz internaţional, ocazie cu care politicianul găseşte de cuviinţă să se ia la trîntă cu Sarkozy („Vadim vs Sarkozy“ – vedem scris pe ecran). Problema în dezbatere e cea a romilor expulzaţi din Franţa – şi, prin urmare, Vadim Tudor, care a avut în repetate rînduri discursuri rasiste, este chiar omul potrivit pentru a analiza aşa ceva. A pune lupul paznic la oi se pare că e cea mai înţeleaptă alegere... De altfel, preşedintele Partidului România Mare a avut în emisiune cel mai tolerant şi mai democratic discurs: „Să vină Vadim cu echipa lui la putere – le creez locuri de muncă, le fac şcoli speciale, le fac biserici“, dar şi „Păi, cum să nu ridice ăştia şromiiţ nasul, dacă şeful statului stă cu ei în campania electorală?“. 

Dar nu numai oamenii sînt aceiaşi la televiziunile noastre, ci şi subiectele şi, mai ales, modul de abordare a lor. De curînd, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat cum au reflectat televiziunile cazul Mădălina Manole. Monitorizarea s-a lăsat cu amenzi şi cu somaţii publice pentru toate posturile: Antena 1, Antena 3, Realitatea TV, Kanal D, B1 TV, Naţional TV, OTV, Prima TV, Pro TV şi inclusiv TVR 1. Prin urmare, toate sînt o apă şi-un pămînt. 

Dar să nu disperăm, căci, dacă ne nemulţumeşte ceea ce vedem pe un post, ni se spune că avem oricînd libertatea să schimbăm canalul. Dă-i sclavului impresia că e liber, ba chiar stăpîn, şi vei avea un sclav mai uşor de manevrat şi mai eficient!

14432651257 2f5a92d0bd k jpg
Pădurea și parcul
Acolo, în pădure, realizezi că tu ești un musafir, primit acolo cu îngăduință, și că este cazul să nu rămînă urme ale trecerii tale.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce urăsc statul român?
Profesorul Aurel Romilă, care a murit recent, spunea că cele mai multe dintre bolile psihice ni se trag de la societatea în care trăim.
p 19 jpg
Mizele vulgarității
O miză a vulgarității ar fi vizibilitatea, tradusă prin „rating” – și e suficient să ne uităm la rețetele emisiunilor de așa-zis divertisment de la televiziunile comerciale românești, pentru a înțelege de ce este atît de mult folosită.
p 20 Sfintul Serafim din Sarov WC jpg
Delir cu complicaţii religioase
Nu e oare de rîs scenariul fantast al „războiului sfînt” împotriva unui Occident care ar ameninţa, cu otrava lui, bastionul rus, refugiu al valorilor tradiţionale?
Theodor Pallady jpeg
Interludiu confesiv
Fetișul desacralizării a devenit atît de tiranic încît nu mai permite nici veracitatea blasfemiei sau defularea ironică.
Zizi și neantul jpeg
Setea
Siropul, de altfel, combinat cu apă de la chiuvetă, era unul din deliciile aleatorii ale copilăriei mele.
p 24 M  Plesu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
Cum ar fi un parteneriat al Poștei și cu HoReCa?
Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?