Duşul periodic de limba română corectă

Felicit Consiliul Naţional al Audiovizualului, ca de fiecare dată cînd dă publicităţii un nou raport al monitorizării privind calitatea limbii române la TV, realizat de cercetătorii Institutului de Lingvistică. Acest demers mi se pare mult mai important decît alte monitorizări iniţiate de Consiliu, referitoare la emisiunile de divertisment sau la durata publicităţii. Felul cum se vorbeşte la televizor are o foarte mare putere de exemplu pentru publicul larg. Iar cum vorbim – aşa şi sîntem.

Este bine să li se aducă aminte periodic oamenilor de televiziune că nu e corect „vroiam“, ci „voiam“ („vroiam să te întreb“ – TVR Cultural; „despre asta vroiam să vorbim“ – Realitatea TV; „dacă vroiai să te răcoreşti“ – Pro TV), că folosirea şi-ului parazitar după prepoziţia ca este mai deranjantă decît o cacofonie („pe sine, ca şi politician“ – Realitatea TV; „Ca şi turist?“ – Antena 1; „Unde-ţi doreşti să ajungi ca şi fotbalist?“ – Pro TV), că pe-ul e absolut necesar lîngă un care în acuzativ („măsurile care urmează să le ia“ – România TV; „mulţi pacienţi care-i aveţi“ – B1 TV; „un alt aspect care voiam să-l discutăm“ – TVR 1), că eşti un incult dacă pui un reflexiv pe lîngă verbele a conversa, a risca, a concura, a merita („Mădălin, eu mă risc…“ – Kanal D; „Vă conversaţi pe net“ – Pro TV; „Şi se merită cîştigul?“ – Kanal D), că nu te exprimi îngrijit dacă foloseşti a servi în loc de a mînca sau a debuta în loc de a începe, ci dimpotrivă („toţi cei o sută de copii au servit aceeaşi mîncare“ – Pro TV; „Cei de la Roxette nu pot servi bucatele tradiţionale fără a gusta şi din băutură“ – Kanal D; „procesul a debutat la ora 9,00“ – Pro TV), că nu e corect „servici“, ci „serviciu“ („Tînăra era îmbrăcată de servici“ – Realitatea TV), că libertin nu e acelaşi lucru cu liber („avînd o relaţie libertină, bazată mai mult pe prietenie“ – B1 TV), că atunci cînd vorbeşti despre stîrpirea căpuşelor trebuie să foloseşti dezinsecţie, nu deratizare („chiar dacă autorităţile deratizează spaţiile verzi“ – Prima TV), că pleonasmul te face de rîs („au readus-o din nou la viaţă“ – Pro TV; „Poate e posibil să apară şi grindina“ – Antena 3; „vremea se menţine în continuare caldă“ – TVR 1) etc.

Posturile campioane la greşeli au fost OTV şi Kanal D în luna mai, pentru ca în iunie cele două să fie devansate de Antena 3. Dacă la OTV te aştepţi ca limba vorbită să fie de aceeaşi calitate cu jurnalismul practicat, adică îndoielnică, la un post cu pretenţii, ca TVR Cultural, greşelile sînt cu atît mai grave. Unii vor spune că nu ne mai interesează TVR Cultural, pentru că oricum se va desfiinţa în curînd. E adevărat, dar Jurnalul cultural şi unele emisiuni vor trece la TVR 2, care va deveni, conform promisiunilor, noul canal cultural al televiziunii publice. Prin urmare, cei care vor continua să facă Jurnalul cultural nu ar fi rău să ştie că „vroiam să te întreb“ nu are ce căuta în vorbirea lor, că „exemplu“, „examen“ şi „exact“ nu se citesc cum se scriu, ci „egzemplu“, „egzamen“ şi „egzact“, că atunci cînd ai un subiect multiplu e indicat să faci şi acordul cu predicatul, deci nu e corect să spui „pe navă a fost amenajat un muzeu, un cinematograf şi un magazin“. De asemenea, Stejărel Olaru, moderatorul emisiunii Rezistenţa prin cultură (care cred că va fi păstrată şi trecută la TVR 2), nu ar fi rău să afle şi el că nu trebuie să spună niciodată „vroiam să vă dau“.

Din păcate, s-a ajuns să se vorbească foarte prost româneşte în ziua de astăzi. Asta denotă lipsă de respect faţă de tine însuşi şi – încă şi mai grav – lipsă de respect faţă de această ţară. Într-un mesaj postat recent pe Facebook, Crin Antonescu îl felicita pe ciclistul Carol-Eduard Novak, medaliat cu aur la Jocurile Paralimpice de la Londra, scriind că „românii sînt mîndrii“ de el. Nu ar fi rău să le amintim periodic şi politicienilor că patriotismul pe care-l clamează nu face doi bani dacă-şi bat joc de limba română.