Declinul Epocii Lazarov

Publicat în Dilema Veche nr. 226 din 14 Iun 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

După 1990, cele mai de succes formule de emisiuni TV au fost cele care au purtat semnătura lui Valeriu Lazarov. De fapt, formula era una singură, pentru că reţeta era alcătuită din aceleaşi ingrediente: poporul era invitat să-şi spele rufele în public, să-şi spună ofurile şi să verse lacrimi - totul într-un decor de anii ’80 şi cu "numere artistice" preluate din emisiunile de varietăţi de dinainte de 1989 (limbajul pe care creatorul de emisiuni îl cunoştea foarte bine, de cînd lucra la Televiziunea Română). Formula a fost cîştigătoare din punctul de vedere al audienţei, pentru că, pe de o parte, au existat destui oameni dispuşi să-şi exhibe viaţa personală la televizor şi încă şi mai mulţi dornici să se uite printr-o gaură a cheii mare cît ecranul, la vieţile altora. În plus, atmosfera de emisiuni demodate nu deranja deloc publicul de la noi, ba dimpotrivă: "ansamblurile coregrafice" care păreau teleportate din vremea revelioanelor ceauşiste şi în care te aşteptai să apară şi un Cornel Patrichi pe post de june prim erau lucruri pe care publicul de la noi, proaspăt dezmeticit după televiziunea de două ore pe zi, ştia de unde să le ia. O formulă de ultimă oră cu siguranţă ar fi bulversat ochiul televizual încă neformat al telespectatorilor din România postcomunistă. Aşa au apărut la noi emisiunile Surprize, surprize, Iartă-mă sau Din dragoste. Toate realizate după o reţetă cîndva de succes în Spania şi Italia, dar rejectată între timp, toate făcînd la noi audienţe incredibile. Oamenii au fost încurajaţi să-şi spună poveştile de dragoste şi să ceară mîna partenerei în faţa întregii ţări, să-şi povestească certurile pe care le-au avut cu cei apropiaţi, să cerşească un bilet de avion care să aducă în platou ruda plecată de mult în străinătate şi, în general, să plîngă în faţa camerelor de luat vederi. "Văd că vă sînt umezi ochii de lacrimi..." le zicea prezentatoarea Surprizelor, iar invitaţii, chiar dacă nu avuseseră ochii umezi pînă atunci, şi-i umezeau instantaneu. Această strategie de stoarcere a lacrimilor în direct a făcut o adevărată şcoală în televiziunile noastre - şi am putut-o vedea aplicată şi de curînd, la emisiunea Dansez pentru tine; aceasta, deşi nu reproduce un format internaţional creat de Valeriu Lazarov, s-a lazarovianizat de la sine pe pămînt românesc. (În fine, Lazarov a avut şi formate care au eşuat după cîteva ediţii - cum a fost Maşina adevărului, unde Radu Moraru punea oamenii la detectorul de minciuni; sau Babilonia, prezentată de Augusta Dumitraşcu - dar acestea nu i-au ştirbit cu nimic din aura de creator de succes.) Emisiunile lui Valeriu Lazarov mă duc cu gîndul la autobuzele acelea verzi, care au fost băgate în anii ’90 pe liniile expres din Bucureşti. Erau aduse din Franţa, unde fuseseră date la casat. Ei bine, deşi aruncate la gunoi în lumea civilizată, autobuzele respective îşi făceau destul de bine treaba la noi. Se opinteau din greu, scoteau mult fum, dar erau ceva mai bune decît rablele pe care le moşteniserăm din vremea comunistă. Second hand-urile (haine, electronice, autovehicule etc.) erau la mare căutare în România de atunci şi noi ne socoteam fericiţi dacă prindeam ceva resturi de la masa bogaţilor. Aşa şi cu emisiunile lui Lazarov - aruncate de alţii şi primite cu entuziasm la noi. Iată însă că gloria lui Valeriu Lazarov a început să apună şi în spaţiul televizual românesc. Iartă-mă a fost scoasă din grila de programe, la fel şi perla coroanei Surprize, surprize, iar Din dragoste nu se simte nici ea prea bine. Ultima ispravă a lui Lazarov, Meciul serii de pe Realitatea TV, nu mai impresionează pe nimeni. Între timp, şi în cazul transportului în comun, oamenii s-au învăţat cu autobuze noi şi moderne şi ar strîmba din nas dacă ar fi puşi să se mai urce în vehiculele date la casat în alte părţi.

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.