Cumpăna apelor

Publicat în Dilema Veche nr. 151 din 15 Dec 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Demisia de acum cîteva săptămîni a lui Cristan Tudor Popescu din poziţia de preşedinte al Clubului Român de Presă a stîrnit valuri. Desigur, maniera dramatică în care s-a produs această demisie - anunţată printr-o scrisoare deschisă intens mediatizată - a contribuit la vizibilitatea ei. Astfel, CTP a reuşit să aducă în atenţia publică un subiect care nu cerea neapărat un loc pe agenda publică - ceea ce este, în sine, o performanţă. De fapt, care este acest "subiect"? Demisia şefului unei asociaţii de presă? Greu de crezut, deşi CTP deţinuse funcţia de atîta timp şi cu un atare aplomb, încît identificarea CRP / CTP era aproape perfectă. Greu de crezut, pentru că a) simplul act al demisiei este un act administrativ şi unilateral, fără valoare de ştire; b) CRP s-a comportat întotdeauna ca o organizaţie elitistă, care nu caută să aibă "priză la public" şi c) pentru că publicul românesc nu este înclinat să dea atenţie unor atari "mişcări de trupe", dacă ele nu aduc o atingere (sau un folos, dar asta se întîmplă mai rar, nu?) imediată standardului de viaţă (adică buzunarului fiecăruia). În scrisoarea de demisie, CTP formulează însă nişte acuzaţii dure la adresa comunităţii jurnalistice, vorbind de agende ascunse, patroni veroşi şi jurnalişti mercenari, dar şi la adresa organizaţiei pe care a condus-o atîţia ani (să fie asta un soi de autocritică?) şi în care - zice el - nu se mai regăseşte. Ceea ce pare că descoperă CTP de abia acum este caracterul ambiguu (de struţo-cămilă - zice el) al Clubului, care aduce laolaltă jurnalişti şi patroni pînă la punctul în care nu se mai ştie pe cine reprezintă şi interesele cui le apără. Este o epifanie care survine vînzării din vară a ziarului Gândul - astfel încît foştii ziarişti-acţionari ai ziarului şi-au pierdut calitatea de patron şi au rămas cu sfînta meserie, brăţară de aur. Ambiguitatea patron-ziarist Într-adevăr, ambiguitatea patron-ziarist este una dintre problemele de sistem ale presei române, un soi de păcat originar. Ea îşi are rădăcinile în modul în care au apărut majoritatea operaţiunilor de media - în special în presa scrisă: oameni care simţeau (pe bună dreptate sau nu) că au ceva de spus lumii şi-au creat propriile platforme (modelul începutului anilor ’90 - mai ţineţi minte povestea celui care declara că şi-a vîndut televizorul color şi şi-a făcut ziar?), jurnalişti care au cumpărat ziarele la care lucrau (celebra metodă MEBO, un model de prin aceeaşi perioadă) sau oameni care au prins ceva cheag din alte afaceri şi şi-au fondat propriile canale de media, că era la modă "să ai ziar" (jumătatea anilor ’90). Toţi aceşti patroni de presă au simţit, la un moment dat, tentaţia de a se adresa naţiei (sau urbei, mă rog) şi au preluat şi funcţii editoriale. Modelul patron-ziarist a fost atît de popular, încît a fost considerat de mulţi drept acceptabil. Odată cu maturizarea pieţei de media şi cu venirea marilor trusturi străine, a apărut categoria managerului profesionist şi nevoia de a face o distincţie clară între cel care dă banul şi stabileşte obiectivele de afaceri, managerul de presă şi corpul editorial. Multe motive au împiedicat transformarea acestei "nevoi" în realitate instituţională. Dintre acestea, dorinţa unor patroni de a menţine un control imediat asupra conţinutului editorial (pentru a-şi putea promova propriile interese sau ca armă de intimidare şi şantaj) a fost fără îndoială factorul cel mai nociv. În alte cazuri, bugetele modeste şi viaţa la limita subzistenţei economice au făcut imposibilă diversificarea personalului pe măsura unei organigrame profesioniste. Astfel, este încă răspîndită practica de a încuraja/cere cu frumosul/impune jurnaliştilor să aducă şi contracte de publicitate ("Şi care e problema? Fac şi ei un ban în plus, să cumpere rechizite la copii" - argumenta public un patron-director-ziarist). Organizaţii, comitete şi comiţii Această confuzie de roluri se manifestă şi la nivel instituţional. Comunitatea jurnalistică pare a avea încă probleme în a defini clar rolul şi locul principalelor forme de asociere: patronate, sindicate, asociaţii profesionale. Există în România circa 35 de asociaţii ale jurnaliştilor, apărute din varii motive şi menite a răspunde unor varii necesităţi. Există organizaţii "noi", care au fost create ca replică la cele "vechi". Există asociaţii ale jurnaliştilor pe criterii locale, de interese profesionale (jurnaliştii de mediu, cei ce scriu despre sănătate, fotoreporteri etc.), de vîrstă (Asociaţia tinerilor jurnalişti). Dacă vi se pare că sînt "nejustificat de multe", îmi permit să vă contrazic, Dreptul la liberă asociere este garantat prin Constituţie şi, indiferent de numărul de membri, de locaţie sau de "motor", fiecare dintre aceste asociaţii este la fel de legitimă ca celelalte. Eficacitatea este ceea ce ar trebui să le deosebească, să le cearnă. Dar numărul lor mare spune povestea fragmentării comunităţii jurnalistice, a incapacităţii ei de a comunica şi de a acţiona ca organism coerent. Există un vehicol de coordonare, Convenţia Organizaţiilor de Media, o platformă informală care are funcţia (minimală, aş zice) de a aduce împreună aceste asociaţii, facilitînd stabilirea unei agende comune şi crearea unor mecanisme de reacţie care să semnalizeze faptul că, în pofida prezentei lipse de coerenţă, "comunitatea" este posibilă. Există şi sindicate ale jurnaliştilor - şi aş vrea să renunţăm în cunoştinţă de cauză la mitul că de aceea nu merg lucrurile bine în presa română, pentru că nu există sindicate. Media Sind este o uniune sindicală care are, potrivit propriilor declaraţii, 7000 de membri. Cifra poate fi comentată

IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.

Adevarul.ro

image
Experiența nefericită a unui român într-un paradis turistic din Caraibe. „S-a mai întâmplat să nu apară sub nicio formă ”
Un român a povestit experiența neplăcută prin care a trecut în Bahamas, unul dintre paradisurile turistice din Caraibe. Practic, aceasta i-a pus în pericol întreg sejurul.
image
Dilema masculină: cu sau fără maiou pe sub cămașă. Ce spune creatoarea de modă Adina Buzatu VIDEO
Aceasta este întrebarea care îi macină pe bărbați, mai ales în sezonul cald. Designerul Adina Buzatu spune că obiectul vestimentar este necesar mai ales atunci când bărbații transpiră excesiv, pentru că absoarbe umiditatea.
image
Ce împiedică România să devină o forță regională. Expert român din SUA: „Avem și o problemă de feudalism local”
Expertul în securitate Marius Ghincea, lector la Syracuse University (SUA), explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, ce-i lipsește României pentru a-și putea asigura securitatea și pentru a fi o forță de luat în calcul în regiune. El consideră că o piedică este „feudalismul local”.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.