Cui îi foloseşte?

Publicat în Dilema Veche nr. 413 din 12-18 ianuarie 2012
Brâncuşi şi păsările de pradă cu tricolor jpeg

Mai întîi au fost lupte în surdină, apoi război pe faţă. Sebastian Ghiţă contra lui Sorin Ovidiu Vântu. Apoi Sebastian Ghiţă contra lui Elan Schwartzenberg. Atacuri şi replici, bălăcăreli în public şi lovituri sub centură. Ghiţă începe să-şi recruteze armata de angajaţi, pregătindu-se pentru lovitura de stat. Oamenii lui preiau posturile-cheie şi apoi redacţia Realităţii TV din Casa Presei. Lucrurile nu durează mult pentru că vine şi răspunsul lui Elan Schwartzenberg. Acesta apasă pe butonul potrivit şi face ca emisia să se realizeze din ograda lui. Surpriză în tabăra separatiştilor, urmată de confuzie, de agitaţie şi de gesturi patetice ca la Revoluţie. Corina Drăgotescu, generăleasă în tabăra lui Sebastian Ghiţă, îi anunţă pe cei de faţă că trăiesc un moment istoric. Este o zi de octombrie pe care Drăgotescu o crede demnă de a fi reţinută în marea carte a istoriei neamului sau măcar a presei româneşti. S-a născut o nouă televiziune de ştiri.

A new star is born – am înţeles, dar cine mai are nevoie de aşa ceva? Cui îi trebuie încă o televiziune de ştiri, care să repete de nu ştiu cîte ori pe zi aceleaşi informaţii răsuflate, să macine la nesfîrşit aceleaşi vorbe prin studiouri, alături de aceiaşi invitaţi, să producă aceleaşi Breaking News-uri din te miri ce? Primul răspuns care-ţi vine e: Patronului său, căruia să-i servească interesele mai mult sau mai puţin oculte, într-un an electoral. Dar să acordăm prezumţia de nevinovăţie şi să pornim de la ideea că e o televiziune gîndită să servească publicul şi să aducă în sfîrşit o abordare corectă a ceea ce numim jurnalism informativ.

Mult timp, nu am avut televiziunea lui Sebastian Ghiţă în grila de programe oferită de operatorul meu de cablu. Citeam prin presă despre ea că mai întîi s-a numit RTV, că în noiembrie a început să emită legal, că, nefiind preluată de toţi cabliştii, a avut mult timp o audienţă cu foarte puţin peste zero, că şi-a schimbat numele în România TV, că, în fine, la începutul lui ianuarie a reuşit să depăşească, pe anumite tronsoane, Realitatea TV. Pe scurt, lucruri anoste care-i interesează cu adevărat numai pe cei care lucrează la respectivul post şi pe patronul lor.

De curînd însă, am mai dat o scanare a grilei de programe şi aşa am descoperit că mi-au băgat şi mie România TV. Ocazie cu care am realizat că e doar o clonă a Realităţii TV. (Cum ar putea să fie altfel, cînd oamenii sînt aceiaşi?) Uneori pare că se distanţează de plutonul celorlalte posturi de ştiri, dar e doar o iluzie pentru că atunci nu face decît să joace la cacealma.

De exemplu, accidentul lui Mircea Lucescu. Toate televiziunile de ştiri au făcut Breaking News şi dădeau cam acelaşi lucru – întorceau pe toate părţile puţinele informaţii pe care le aveau în primele momente. România TV, în schimb, părea că stă mai bine. Acolo, prezentatoarea din studio descria în detaliu accidentul, cum o şoferiţă imprudentă a vrut să facă la stînga fără să se asigure, cum a acroşat-o tramvaiul, cum, în urma impactului, a lovit maşina lui Lucescu şi încă un alt autoturism etc. Şi eram îndemnaţi să stăm pe-aproape că, dintr-un moment în altul, România TV va transmite imagini în exclusivitate cu teribilul accident. Pînă la urmă, am aflat că nu era Mercedes, ci bicicletă şi că nu i s-a dat, ci i s-a luat. Adică „şoferiţa imprudentă“ era însuşi Mircea Lucescu. Cît despre „imaginile în exclusivitate“ de la locul accidentului – ele au putut fi văzute mai întîi la Realitatea TV şi apoi la Antena 3. În timpul acesta, la România TV, în lipsa imaginilor, încă se mai croşetau scenarii cu şoferiţe imprudente.

Postul lui Sebastian Ghiţă şi-a luat revanşa peste vreo două zile, cînd a scris cu mîndrie pe ecran „Exclusiv“, în timp ce un reprezentant al spitalului dădea informaţii despre starea lui Mircea Lucescu. Vedeai şi microfoanele celorlalte posturi, dar acesta era, fără îndoială, un detaliu nesemnificativ.

În final, revin cu întrebarea: Cui îi foloseşte canalul România TV?

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Cum va fi vremea în ultima lună de iarnă. Care e recordul de ger năprasnic în România
Temperaturi foarte scăzute sau maxime termice neobişnuite s-au consemnat, de-a lungul timpului, în luna februarie. Recordul de ger a fost bătut la data de 10 februarie 1929, când la Vf.Omu s-au înregistrat minus 38 grade Celsius.
image
Patru lucruri în care se măsoară cu adevărat fericirea. Ce spune un profesor de la Harvard
Dr. Sanjiv Chopra, profesor la Harvard, a explicat de ce 20 de milioane de dolari câștigați la loto nu te fac fericit pe termen lung și care ar fi cele cinci lucruri care ar ajuta cu adevărat pentru a obține această stare.
image
Şi-a ucis cea mai bună prietenă din dorinţa de a fi mamă. Cele două femei se cunoscuseră la biserică
Crima haluncinantă, comisă de o femeie din Texas a uimit o lume întreagă. Aceasta şi-a omorât cu sânge rece cea mai bună prietenă, pe care o cunoştea de mai bine de un deceniu. Totul pentru a-i fura copilul.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.