Bani de la Guvern pentru presa bolnavă, dar prietenoasă

Publicat în Dilema Veche nr. 540 din 19-25 iunie 2014
Bani de la Guvern pentru presa bolnavă, dar prietenoasă jpeg

Un raport al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) care va fi dat publicităţii chiar în ziua în care apare Dilema veche, joi, 19 iunie, cuprinde o indicaţie foarte interesantă despre politizarea mediei româneşti: publicitatea publică – adică banii daţi de Guvern şi agenţiile acestuia presei – s-a ridicat, în 2013, la aproape 77 de milioane de euro, o sumă foarte importantă comparativ cu volumul publicităţii comerciale, de 305 milioane. Din cauza procedurilor de atribuire, e puţin probabil că suplimentul de bani s-a dus la canalele media populare, omologate de public. Rămîn cele cu surse de finanţare neclară, dar opţiuni partizane clare.

Dintre cele aproape 77 de milioane de euro, aproximativ 24 reprezintă aşa-numite proceduri anulate, adică servicii care nu au mai avut loc. Reiese că, în 2013, Guvernul şi sateliţii lui au trimis către media, pînă la proba contrarie, aproximativ 52 de milioane de euro. Estimarea referitoare la întreaga piaţă de publicitate, de 305 milioane, aparţine Initiative Media, agenţie care publică anual Media Fact Book. Nu e clar dacă metodologia Initiative include şi cheltuieli publice, dar în cazul extrem, în care toate cele 305 milioane provin din privat, guvernele Ponta au oferit presei un supliment de 17% din suma cheltuită de multinaţionale şi alţi advertiseri. Ceea ce e foarte mult.

Ca să ne convingem că e aşa, e cazul să ne amintim că, acum zece ani, în puţinele ziare anti-PSD ale momentului, izbucnea aşa-numitul scandal al publicităţii de stat. Ministere din Guvernul Năstase, ca cel al Transporturilor sau al Industriilor, cheltuiau pentru publicitate o sumă la vremea respectivă neprecizată, în schimbul unor reclame dubioase, la Nuclearelectrica sau CFR Marfă. De ce dubioase? Pentru că apendice guvernamentale de felul celor de mai sus nu lucrau (şi nu lucrează, în măsura în care mai există) cu publicul, deci nu aveau nevoie de astfel de campanii. Campanii care se desfăşurau, de altfel, în publicaţii la fel de dubioase, precum azi uitatul, dar prietenosul, cu PSD, Independent al lui Horia Alexandrescu. Publicitatea era atribuită în general prin licitaţii, conform criteriului preţului celui mai mic, care lua în considerare, pur şi simplu, cea mai ieftină ofertă. Principiu amatoristic, fiindcă un ziar sau o televiziune mică asigură o răspîndire mult mai restrînsă a mesajului. Profesioniştii mediaplanurilor iau în considerare, dimpotrivă, alţi indicatori, de felul costului pe mia de cititori (CPT) sau al gross rating point-urilor (GRP), care cuantifică mai bine publicul propriu-zis.

Scandalul a fost unul de proporţii şi a avut şi o urmare. După ce PSD a pierdut alegerile, în 2005, Guvernul Tăriceanu a dat publicităţii, la solicitarea CJI, o statistică despre cheltuielile cu publicitatea ale executivului Năstase. Conform noii puteri, care avea tot interesul să umfle cifrele, aceste cheltuieli se ridicau la 60 de milioane de euro, în cinci ani. Adică doar puţin mai mult decît cele 52 de milioane disponibilizate de Guvernul Ponta numai în 2013, pentru proceduri finalizate şi în desfăşurare.

Spre deosebire de ultimii ani, de criză, în perioada 2001-2004, piaţa de publicitate era în creştere în România. În 2013, însă, publicitatea publică s-a atribuit în bună parte prin acelaşi mecanism perimat şi suspect din epoca Năstase: peste 43 de milioane de lei, după criteriul preţului celui mai mic, faţă de numai 40, în funcţie de oferta cea mai avantajoasă economic, care, probabil, include calcule corecte, în funcţie de CPT sau GRP. Aproape 89 de milioane au fost distribuite însă după criterii „necunoscute“, ca în cazul achiziţiilor directe, fără licitaţie. Şi e vorba numai de sumele deja atribuite.

La capitolul proceduri, licitaţiile deschise, cele restrînse şi dialogul competitiv au existat doar pentru 88 dintre cele 139 de milioane de lei atribuiţi. Restul de bani s-au dat în urma negocierilor directe, a cererilor de ofertă, a negocierilor fără publicare şi a altor proceduri netransparente.

După scandalul publicităţii din epoca Năstase, la presiunea societăţii civile, echipa Tăriceanu adopta o Ordonanţă de urgenţă (34/2006) care transparentiza şi formaliza cheltuielile guvernamentale cu publicitatea. Ulterior, însă, autorităţile au schimbat un număr de prevederi ale ordonanţei. De pildă, pragul pentru alocare directă a crescut la 20.000 de euro, ceea ce înseamnă că toate cheltuielile punctual sub această sumă au loc fără licitaţie, în condiţii netransparente. Raportul CJI, finanţat de OLAF, arată, de altfel, că site-ul Publicitatepublica.ro, pe care autorităţile ar trebui să anunţe ofertele, nu funcţionează din luna martie.

Date în privinţa grupurilor media care au beneficiat de cele 52 de milioane de euro nu există; cunoscut e doar faptul că majoritatea banilor provin din fonduri europene, dar sînt gestionaţi de autorităţile locale. Unul dintre studiile de caz menţionează doar faptul că PRO TV – care e, pînă la proba contrarie, structura media cea mai dezinteresată de politic din România – a refuzat să preia, la un moment dat, publicitate publică.

Între epoca Năstase şi epoca Ponta, în 22 de luni din anii 2009-2012, guvernele Boc cheltuiseră aproximativ 115 milioane de lei noi (între 25 şi 20 de milioane de euro) pentru acelaşi tip de publicitate. Sursa: un alt raport, pe aceeaşi temă, al CJI, de care s-ar putea să nu ştiţi, fiindcă a fost prea puţin preluat de media beneficiară a acelor bani.

Toate acestea dovedesc, din nou, că politicienii care acuză, în opoziţie, adversarul aflat la guvernare de cumpărarea presei şi altele asemenea nu fac decît să adopte metodele predecesorilor, odată ajunşi la putere. Iar pe o piaţă media aflată în suferinţă, asta se bate cap în cap mult mai tare cu dreptul la informare, decît în presa prosperă a anilor 2006-2009.

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.