Audienţe: lista fruntaşilor

Publicat în Dilema Veche nr. 276 din 28 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În general, cînd ne referim la emisiuni culturale, ne-am învăţat să nu avem pretenţia la ratinguri mari. Într-adevăr, nu poţi cere unor astfel de producţii de televiziune să aibă succesul la public pe care-l au divertismentul şi meciurile de fotbal. Asta nu înseamnă însă că nu trebuie să ne intereseze audienţele emisiunilor culturale. Una e dacă mesajul tău ajunge la o sută de mii de oameni şi cu totul alta dacă interesează numai cîteva mii. Cînd ai o audienţă mică, toată ştiinţa ta, deşteptăciunea şi toate cele nu fac nici cît o ceapă degerată din punctul de vedere al televiziunii. Degeaba ştii multe dacă nu reuşeşti să le şi transmiţi. Iar sticla televizorului e o barieră redutabilă, pe care mulţi nu reuşesc s-o treacă. Cînd e vorba de televiziune, nu e de ajuns să fii un specialist în domeniul tău, trebuie să ai şi alte calităţi. În Adevărul literar şi artistic de miercurea trecută a apărut o anchetă despre emisiunile culturale de la televiziunile noastre (semnată de colegii mei, Nicoleta Zaharia şi Dan Boicea). Cu ocazia acestei anchete, am făcut rost de audienţele şi de profilul telespectatorilor emisiunilor culturale, pentru perioada 1 aprilie " 17 mai anul curent. Ne-au interesat producţiile cu apariţie regulată, ca astfel să putem face o medie. Cifrele ne spun, de exemplu, că cea mai de succes emisiune culturală de la televiziunile noastre este Omul care aduce cartea. Pastila lui Dan C. Mihăilescu a avut, în perioada menţionată, o medie de 150.000 de telespectatori din mediul urban pe minut (şi au existat şi ediţii în care a depăşit 200.000 de telespectatori pe minut " 251.000 în data de 21 aprilie sau 229.000 în data de 7 aprilie). Pe locul doi, în privinţa audienţei, este Parte de carte: 125.000 de telespectatori din mediul urban pe minut. Aceste cifre sînt explicabile prin puterea brandului PRO TV, dar nu numai: cele două emisiuni sînt pur şi simplu bune. Sînt dinamice, nu bat apa-n piuă şi pun problemele în mod inteligent. Sînt şi accesibile " dar asta fără să facă rabat de la calitate. În plus, Dan C. Mihăilescu şi Cristian Tabără au amîndoi o anumită charismă jovială " ceea ce înseamnă foarte mult la televizor. Nu e nici unul vreun Adonis, dar iată că au prins la public (ca dovadă că acest criteriu, al aspectului fizic, deseori invocat în televiziune, nu funcţionează aşa de tiranic cum s-ar crede). Pe locul trei, în topul audienţelor, se află talk-show-ul Eugeniei Vodă de la TVR 1, Profesioniştii, cu o medie de 91.000 de telespectatori pe minut (şi cu vîrfuri chiar de 200.000). De data aceasta, emisiunea nu mai este susţinută de brandul postului, ci se bazează exclusiv pe talentul moderatoarei şi pe calitatea invitaţilor. Tot rating bun are şi o altă emisiune de la TVR 1: Garantat 100%. O medie de 68.000 de telespectatori din mediul urban pe minut " cam cît tirajul Evenimentului zilei, ceea ce e o performanţă pentru o producţie cu mesaj exclusiv cultural. Aceste cifre de audienţă nu reprezintă nici o surpriză: după cum am mai scris şi-n alte rînduri, emisiunea lui Cătălin Ştefănescu este una foarte bună, cu o formulă adaptată perfect mediului televizual. Dacă vorbim de profilul telespectatorului, ar fi de observat că, în general, publicul feminin e mai interesat de emisiunile culturale decît cel masculin (cu o singură excepţie: Garantat 100%, unde ponderea pe sexe este egală). Cea mai urmărită de către femei este emisiunea Profesioniştii, la care se uită numai 37% bărbaţi. Talk-show-ul Eugeniei Vodă deţine şi un alt record: e urmărit de cel mai mare număr de oameni în vîrstă " 70% de persoane peste 55 de ani. Iar Omul care aduce cartea are cel mai mare procent de telespectatori cu studii primare şi medii " 70% ", ceea ce dovedeşte că e, într-adevăr, o emisiune de cultură care ajunge la mase. Cam atît despre fruntaşi. Săptămîna viitoare ne vom ocupa de cei din coada listei.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prea tîrziu și prea devreme
În 1993, cînd revista era la cele dintîi numere, mă aflam la început de liceu.
Zizi și neantul jpeg
Lucruri interzise: părul
Coafurile femeilor, în anii 1970-1980, nu erau atît de direct cenzurate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Tu pe cine ai în agendă?
În orașele mici e mai simplu, cercul e mai strîmt.
E cool să postești jpeg
Viitorul sună prost
Un cerc vicios ia astfel naștere: cu cît intră mai puțini oameni în învățămînt, cu atît se agravează pe termen lung deficitul de profesori
p 20 WC jpg
Cuvîntul rănit. Fenomenologia rugăciunii
Dumnezeu este o manifestare activă de sine în fața lui Dumnezeu
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Parabola intervalului
Andrei Pleșu este, așa cum știm, un excepțional mijlocitor.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Inteligența Artificială prezintă un risc de „extincție” pentru umanitate.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Inima rezistă mai mult
Am petrecut mult timp căutînd sfaturi de domesticire a procrastinării.
image png
Lecția portugheză SAAL
Inovațiile metodologice ale SAAL, cum ar fi implicarea arhitecților în dezvoltarea comunitară
Zizi și neantul jpeg
Masa cea lungă
Pentru că viitorul era incert sau, dimpotrivă, înfiorător de cert în stagnarea lui.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Schimb de mame sau despre cum arată România
Trăim în continuare într-o țară foarte săracă
E cool să postești jpeg
Mai avem nevoie de profesori?
Este trecut cu vederea, în mod grosolan, faptul că această grevă a profesorilor, pentru drepturile salariale, este făcută tocmai în interesul copiilor.
Theodor Pallady jpeg
Cine este Hieronymus Bosch?
Hieronymus Bosch va rămîne atîrnat în muzeele altora, în vreme ce detectivii romanelor noastre polițiste vor purta neverosimile patronime neaoșe...
p 20 Gianfranco Ravasi WC jpg
O biografie în cruce
„Biografia lui Iisus” ţine mai ales seama de expresivitatea internă a Evangheliilor.
p 24 A  Manolescu jpg
Cu ochii-n 3,14
De fiecare dată cînd văd cîte un om pe stradă cu Dilema veche în mînă mă bucur de parcă m-aș întîlni cu un cunoscut. Încă nu-i salut, dar le zîmbesc. (A. M. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Colecționarii de momente
Adun într-un colț de memorie momente aparent obișnuite, care mie îmi spun o poveste.
Zizi și neantul jpeg
Vechi obiceiuri (ne)sănătoase
Diferența dintre ea și Emma Bovary era că Tincuța știa, exact, granițele dintre lumea visării și cea a vieții de toate zilele.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Doar o plimbare prin cartier
De vreo două luni încoace, mi-am făcut un obicei – indiferent de vreme, în fiecare dimineață pe la ora 9, ies la o plimbare prin cartier.
E cool să postești jpeg
Sfîntul Grobian al politicienilor
Însă, dacă erodează încrederea cetățenilor, politicienii sînt ei înșiși cei care vor cădea în această groapă.
p 20 Carol cel Mare WC jpg
Creștinismul carolingian, între cultură și politică
Ei au introdus astfel o concepţie despre rolul religios al suveranului, care nu a încetat să fie revendicată mai tîrziu.
foto BTC DV bis jpeg
Credința ca experiență
E un mister al libertății, căci fiecare în conștiință poate spune de ce deschide sau de ce nu.
p 22 WC jpg
Pascalia, piatră de poticnire?
Tema este delicată și necesită explicații extinse pentru a înțelege cîștigurile, pierderile și riscurile unui demers de schimbare a Pascaliei.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Habar n-am dacă așa ceva poate fi socotit un experiment reușit sau nu.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Schimbări și obișnuințe
Dacă nu ieși din casă nu se întîmplă nimic nou.

Adevarul.ro

image
Românul care a descoperit secretul câștigului la loterie. Din cauza lui s-au schimbat legile în SUA și Canada
Un matematician român a descoperit secretului câștigului la loterie. Ştefan Mandel a reușit printr-o formulă personală să ia de 14 ori premiul cel mare. Norocosul a fost însă urmărit de ghinion, fiind anchetat de CIA și FBI.
image
Cum să pari mai deștept când porți o conversație banală. Ce spun cercetătorii de la Harvard
Dacă până acum ai crezut că menționarea funcției sau a studiilor te va „ridica“ în ochii partenerului de conversație, ar fi bine să te mai gândești o dată.
image
Presa britanică despre vizita Regelui Charles în țara noastră: „Are România în sânge“ VIDEO
Publicația britanică Daily Mail a publicat un amplu fotoreportaj dedicat vizitei de cinci zile a Regelui Charles al III-lea în țara noastră. Jurnaliștii au constatat că monarhul „are România în sânge“.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.