Articol colectiv despre primul blog
"România arată tare rău de aproape. Praf, drumuri proaste (mi-a şi picat o plombă pe drum, dacă o fi vreo legătură), oamenii sînt la fel de fără orizont ca şi ultima dată... Nu ştiu de ce am aşteptat să fie altfel, dar, ca de obicei, cînd mă întorc acasă, mă loveşte dezamăgirea. Ce naiba se întîmplă aici?" Acestea sînt unele dintre primele cuvinte cunoscute, scrise în româneşte pe un blog (Troniu.blog spot.com), pe 16 septembrie 2001. Întrebarea "Care a fost primul blog românesc?" are un răspuns greu şi important poate doar pentru pasionaţii şi actorii fenomenului. Pentru toată lumea e însă interesant cum am ajuns la praf şi la plombă: într-un fel posibil numai pe Internet. Pe 29 noiembrie 2007, lansam, cu titlu de "leapşă cognitivă", pe "Media lui Comanescu" (Comanescu.HotNews.ro) o întrebare care mai fusese pusă, şi de alţii, şi de mine: cea referitoare la primul blog românesc. Carmen Holotescu (Timsoft.ro/weblog) venea cu două adrese dintre care una (Jurnaldemunte.blogspot. com) cuprindea o însemnare datată cu un năucitor 12 iulie 1989, despre primul contact cu muntele - în speţă, cu Bucegii - al lui "Vali". Despre datare şi linkback Pînă aici, lucrurile par pe cît de simple, pe atît de surprinzătoare, dar nu e aşa. Blogspot, platforma pe care se află însemnarea din 1989, a fost lansat, conform Wikipedia, 10 ani mai tîrziu, pe 23 august 1999. Reiese că "Vali" a folosit facilitatea care permite să dai data înapoi, transcriind probabil însemnări mai vechi, pe care le avea pe hîrtie sau în calculator. În 1989, de altfel, nici nu exista Internet, iar blogurile apăruseră doar în embrion, sub forma unor însemnări de pe un newsgroup numit mod.ber. Dincolo de această încurcătură, o astfel de întrebare are şanse să primească răspuns şi în acelaşi timp să se propage pe Internet ca pe nici un alt mediu. Blogurile au o facilitate care conferă poate în cea mai mare măsură blogosferei caracterul ei unitar, de hăţiş de mici site-uri legate între ele prin nenumărate conexiuni: aşa-numitul linkback. Atunci cînd scrii o postare şi te referi la - să zicem - blogul lui Emil Stoica, acesta vede în interfaţa de administrare (dashboard) că tu te-ai legat de blogul lui, iar dacă e vorba de o întrebare, e avertizat şi poate răspunde. Meme, leapşa, tag În postarea din 29 noiembrie, adresam întrebarea referitoare la primul blog lui Brăduţ Ulmanu (Jurnalism online.ro), George Popescu (Cyberculture.ro), Sorin Adam Matei (Pagini.com), Alex Mihăileanu (Subiectiv.ro), Alex Brie (Alexbrie.net), Cristi Manafu (Manafu.ro) şi Carmen Holotescu (Timsoft.ro/weblog). O astfel de tehnică se numeşte în limbaj familiar "leapşă" sau "tag" şi se leagă de conceptul de "meme", lansat de Richard Dawkins, autorul lui The Selfish Game. Un "meme" este un fel de genă culturală, o unitate de conţinut de felul unei piese muzicale, al unui stil vestimentar sau al unei expresii verbale care se propagă de la individ la individ, trecînd prin transformări mai substanţiale sau mai reduse, la fel ca în darwinism. Aici survine forţa specifică Internetului şi blogurilor: sînt un mecanism foarte adecvat pentru astfel de propagări, prin linkback, dar şi prin reacţii în subsolul postării respective sau preluări benevole ale unor bloguri altele decît cele de pe lista iniţială (decît cele şapte amintite mai sus, cu alte cuvinte). Amicii mei erau avertizaţi şi pe mail, iar Alex Brie răspundea cu un link către o însemnare care ducea, la rîndul ei, către "Scandinavian Troniu", omul cu plomba şi praful. Carmen răspundea cu Jurnaldemunte.blogspot.com şi cu Mateilaudoniu. blogspot.com, un alt blogger care şi-a aşezat însemnările realizate altundeva pe Internet, începînd din 1994, iar Cristi Manafu îşi amintea de "unul, Mişu", care avea un site personal foarte popular la sfîrşitul anilor â90 - chiar dacă nu un blog propriu-zis. În subsolul întrebării mele din 29 noiembrie, Oliver Simionescu de la Kiss FM (Olixbolix.blogspot.com) spunea că primele bloguri româneşti trebuie să fi apărut pe Yahoo 360, pentru a fi contrazis de "Notarul anonim al regelui Bela", care arăta că acest serviciu a fost lansat în martie 2005. Tot acolo găsim linkback-uri şi de la Digitallights.net, Gramos.Wordpress. com, MariusSescu.com şi Chinezu.eu, pe care i-a interesat spontan problema, împreună cu diferite link-uri către bloguri care datează de prin 2003, ca Dbrom.ro sau Tase.ro. "Hdevil" dă în schimb un link care ar putea certifica un blog mai timpuriu de limbă română, al Magdalenei Donea, însă link-ul nu afişează nimic. Concluziile şi metoda Atît cît se poate spune, rezultatele "lepşei cognitive" lansate pe 29 noiembrie sînt următoarele: însemnarea cel mai timpuriu datată e a lui "Vali", de pe Jurnaldemunte. blogspot.com (12 iulie 1989), obţinută prin darea ceasului înapoi. Cea mai veche postare "în timp real", contemporană cu propria dată, pare a fi cea cu praful şi plomba, a lui Troniu, din 16 septembrie 2001. Rămîn de găsit şi de văzut cu ochii noştri postările Magdalenei Donea. E mult sau puţin? Din punctul de vedere al istoricului literar - să zicem - răspunsurile noastre sînt destul de vagi. Să ne imaginăm însă cum s-ar fi putut petrece cercetarea cu mijloace clasice: o suită de interviuri cu veteranii blogurilor, poate împreună cu încercări de ordonare cronologică a rezultatelor la întrebarea "primul blog românesc" pe motoarele de căutare şi platformele colective de blogging, acolo unde aşa ceva e posibil. Sau evidenţierea unor rezultate în cache (imagini mai vechi ale paginilor), care, şi ea, se apropie de o metodă clasică, dat fiind caracterul unidirecţional al ei. În practică, acest bruion istoric a fost obţinut cu un minimum de efort personal (cîteva minute pentru însemnarea din 29 noiembrie şi alte cîteva, pentru mail-ul scris), dar cu aportul substanţial al lui Alex Brie, Carmen Holotescu şi al tuturor bloggerilor citaţi. Efortul scăzut al iniţiatorului justifică aşadar pe deplin titrarea acestui articol ca fiind unul colectiv, cu cel puţin atîţia semnatari cîte adrese de blog au fost menţionate în cuprinsul lui. Concluziile referitoare la primul blog românesc sînt departe de a fi definitive: Troniu ar fi putut să-şi dea ceasul înapoi, Magdalena Donea ar putea exista sau, pe lîngă cei doi, ar putea apărea un al treilea candidat la titlul de cel mai vechi blogger român/din România/în limba română. Cele referitoare la modul cum funcţionează Internetul sînt însă mult mai certe şi interesante. Joc de copii la origine, "leapşa" de bloguri poate fundamenta oricînd un studiu colectiv, mai uşor decît ar face-o o echipă de cercetători desemnată de un institut. Oricine a căutat pe Internet un lucru greu de găsit ştie că ajutorul pe care îl primeşti de la necunoscuţi cu aceleaşi preocupări e mai preţios decît scormonitul ore întregi în arhive.
