Arta şi vocea poporului

Publicat în Dilema Veche nr. 245 din 21 Oct 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Confuzia dintre valoare şi succes are o gravitate de care liderii de opinie din presă şi televiziune nu par conştienţi. Emisiuni de felul Zece pentru România au un potenţial de nocivitate mai mare decît scurgerile din centralele nucleare. Ele poluează ireversibil atmosfera literară" - scria acum vreo două săptămîni Nicolae Manolescu, în rubrica lui din ziarul Adevărul. Am văzut duminica trecută emisiunea Zece pentru România dedicată scriitorilor şi înclin să-i dau dreptate criticului literar. (În paranteză fie spus, în timpul emisiunii respective, Mihai Tatulici i-a plătit-o lui Manolescu pentru această afirmaţie, prin cîteva ironii, iar cînd a amintit de faptul că a scris că Zece pentru România e o emisiune nocivă, Tudor Octavian, aflat în platou, a găsit de cuviinţă să adauge, slugarnic faţă de cei care-l invitaseră: "Asta e democraţia: oamenii deştepţi pot să spună şi prostii.") Ei bine, da, Zece pentru România nu numai că e o emisiune dezlînată, plictisitoare, făcută în stilul lui Mihai Tatulici (adică după ureche, cu un discurs agramat - cu destui "care" în loc de "pe care" - şi după modelul "hai să-i dăm drumul, că ne-om descurca noi cumva, improvizînd pe parcurs"), ci este chiar o producţie toxică pentru mentalul colectiv, pentru ierarhia valorilor. E adevărat, nu e mai nocivă decît alte emisiuni - dar asta nu înseamnă că e inofensivă. În plus, deşi avem de-a face cu un show de televiziune ca toate celelalte, problema e că foarte puţini conştientizează acest lucru. Asta cu atît mai mult cu cît realizatorul şi prezentatorul emisiunii se prevalează tot timpul de marea cercetare sociologică din spatele acestei producţii, de faptul că avem de-a face cu o adevărată ştiinţă, nu cu divertisment. Numai că această cercetare sociologică se concentrează exclusiv pe notorietate, şi nu are cum măsura valoarea (în plus, mă îndoiesc că e făcută cu adevărat profesionist - mai ales după ce am văzut cîteva dintre întrebările care sînt puse subiecţilor anchetaţi). Prin urmare, sondajul înregistrează, de fapt, efectele expunerii scriitorilor sau a diferitelor personaje la emisiunile TV. Apoi se face un clasament, care este dat şi el pe post - şi astfel cercul se închide. Falsele valori, judecate după măsura notorietăţii, ajung să fie promovate din nou la televizor şi, implicit, confirmate. Pentru a verifica acest mecanism, e suficient să privim listele scriitorilor din anii trecuţi, pe care Tatulici le-a dat publicităţii, în premieră, duminica trecută (nu le-a comunicat la vremea respectivă, pentru că scriitorii nu căpătaseră destule voturi din partea publicului, pentru a intra în competiţie). În 2005, ordinea primilor zece a fost următoarea: Adrian Păunescu (12%), Mircea Cărtărescu (6%), Mircea Dinescu (6%), Corneliu Vadim Tudor (3%), Horia Roman Patapievici (2%), Andrei Pleşu (1%), Nicolae Manolescu (1%), Ion Cristoiu (1%), Cristian Tudor Popescu (1%), Gabriel Liiceanu (1%). În 2007, cînd s-a făcut o altă "cercetare sociologică", configuraţia listei a fost similară, cu Adrian Păunescu pe locul 1 şi Corneliu Vadim Tudor pe locul 4, numai că Nicolae Manolescu a căzut pe locul 16, iar înaintea lui erau Gabriela Vrânceanu Firea, Ion Cristoiu, Pavel Coruţ, Adrian Năstase sau Mihaela Rădulescu. După cum se vede, scara de valori a publicului este construită pe criteriul notorietăţii (în mare măsură cîştigată în urma apariţiei la televizor). Ce relevanţă are un astfel de clasament? Ca să nu mai vorbim de faptul că a-l face public prin intermediul canalului privilegiat de comunicare pe care-l reprezintă televiziunea nu înseamnă altceva decît o confirmare în plus a lui, o validare. Sondajul e un instrument foarte util într-o democraţie. Dar, atunci cînd e vorba de artă, de valoare, democraţia e cu totul inoperantă. Aici ne aflăm pe teritoriul mult hulitelor elite.

image png
Supraviețuire
Pentru că am aflat de pe Facebook că o pisică îngheață și moare de frig la -15 de grade.
image png
Autenticitatea, între parfum și mujdei
În psihologie, esența unei personalități este definită, în principiu, de cinci caracteristici centrale.
image png
Speranța
Speranţa este una dintre virtuţile teologice.
image png
Scriptura: arbore, spital, cer
Pentru că Dumnezeu însuși li se dezvăluie ca o carte care „nu se închide”.
image png
Inima casei
Acum, la facultate, împreună cu colegele mele, doctorande în arhitectură, Irina Scobiola și Silvia Costiuc, îi învățăm pe studenții noștri cum să proiecteze o locuință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Sau că liliecii sînt, în unele privințe, niște creaturi de invidiat? Sau că bat sex e totuna cu bad sex?
image png
Moș Nicolae
Poveștile lor nu mi-au diminuat cu nimic credința în Moși.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Sărbătorile vin!”
Problema nu prea are legătură cu renul Rudolf și vorbește mai mult despre tine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.