Aprigul gudurător

Publicat în Dilema Veche nr. 386 din 7 - 13 iulie 2011
Securiști radioși jpeg

De cîţiva ani, mă tot întreb cum de a ajuns Mihai Gâdea un personaj important al audiovizualului românesc. Acum e pe cai mari, căci, în afară de moderarea emisiunii Sinteza zilei, i s-a dat pe mînă, precum ştim, şi conducerea Antenei 3 (după ce, în prealabil, fusese directorul Antenei 2). Mi-l amintesc pe cînd făcea interviurile acelea leşinate la Realitatea TV – şi pe atunci n-aş fi crezut în ruptul capului că băieţaşul acela plat şi care-şi peria cu sîrg invitaţii o să facă mare carieră în televiziune. Mihai Gâdea a rămas, profesional, la acelaşi nivel ca în urmă cu şase-şapte ani, cînd realiza emisiunile de la Realitatea, numai că acum ne vorbeşte de pe cu totul alte poziţii.  Explicaţia pentru ascensiunea lui fulminantă poate fi dată de faptul că e un mercenar dispus să lupte fără de prihană împotriva inamicilor patronului Voiculescu. Dar această explicaţie nu este de ajuns, fiindcă lătrăi sînt destui pe la Antena 3 şi doar el e pus director. Cu ocazia împlinirii a celor şase ani de existenţă a Antenei 3 şi a show-ului montat pe post în acea zi, mi s-a relevat întreaga hartă a carierei lui Mihai Gâdea. 

La un moment dat, el a început să ne spună despre ceva care ar ţine de normalitate. Desigur, era vorba de normalitatea lui: „Vreau să fac un lucru care cred că ţine de normalitate. Doamnelor şi domnilor, aş vrea să-l evoc în această seară pe fondatorul trustului Intact, domnul Dan Voiculescu“. După această prezentare, a urmat un filmuleţ parcă realizat de cei care făceau, înainte de ’89, materiale despre conducătorul iubit. Vocea din off, însoţită de o muzică de genul „strîns uniţi în cuget şi-n simţiri“, ne spunea: „Dan Voiculescu este omul căruia i-a plăcut dintotdeauna competiţia. De tînăr, de cînd juca hochei, a înţeles că duritatea nu este doar în sport. Competitori sînt peste tot, oriunde întorci privirea. Unii corecţi, alţii mai puţin corecţi (şi imaginile arătau poza lui Traian Băsescu). Dar tot din sport a învăţat cum să lupte împotriva lor“. Mă uitam şi nu-mi venea să cred că mai poate exista aşa ceva. „La începuturile anilor ’90 – continua vocea din off –, cînd mulţi dintre români ieşeau nedumeriţi din comunism, Dan Voiculescu a decis că presa poate fi o afacere, dar şi un cadou pe care-l face românilor.“ Spre deosebire de ceilalţi, dumnealui a ieşit din comunism foarte dumerit. La dumerirea lui au contribuit, desigur, Crescent şi toate celelalte firme ale Securităţii. Dar el e doar un suflet nobil, care a vrut să facă daruri poporului... Despre aceeaşi nobleţe, cu care răspunde tuturor răutăţilor, ni s-a vorbit şi în continuare: „Forţa media nu i-a adus lui Dan Voiculescu numai bucurii, ci i-a atras şi antipatia adversarilor politici, care au făcut tot ce au putut pentru a-l determina să cedeze presiunilor de tot felul. I s-au aruncat în spate fapte pe care nu le-a făcut, s-au inventat poveşti pe care credulii le-au înghiţit. Ce face vicepreşedintele Senatului în faţa atacurilor? Ce nu fac mulţi. Prin fundaţiile sale, încurajează performanţele tinerilor talentaţi, îi ajută să-şi întregească educaţia şi îi ajută pe cei oropsiţi de soartă să ducă o viaţă mai bună. Iar, ca om politic, acţionează pentru ca românii să nu fie umiliţi în ţara lor“. Mare om, mare caracter, ce mai! Pe scurt, asistăm la fericita întîlnire dintre petec şi sac. Adică dintre lingău şi cel care se înnebuneşte după osanale. Mihai Gâdea este făcut pentru Dan Voiculescu şi viceversa. 

Trăim, ca şi-nainte, vremea gudurătorilor, în care capacitatea de a lustrui cu sîrg ţine loc de orice alte calităţi. 

Cîndva, în anii ’90, poetul Cristian Popescu îmi spunea: „Nu dispera, bătrîne, pînă la urmă tot noi vom avea cîştig de cauză în faţa dinozaurilor comunismului: îi vom învinge prin moarte naturală“. Voia să spună, desigur, că ei sînt mai în vîrstă şi le vom supravieţui. Între timp, săracu’ Cristi s-a prăpădit. În schimb, un dinozaur ca Dan Voiculescu nu numai că plesneşte de viaţă, dar iată că reuşeşte să-şi şi perpetueze specia. 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Și dacă nu o să se termine?
Sperăm că celălalt ne va accepta cu toate bandajele noastre.
Zizi și neantul jpeg
Ploi
Eram, se poate spune, invincibilă cu armura asta de plastic: torentele și bulboanele nu mă puteau doborî.
E cool să postești jpeg
Noile adicții ale adolescenților
Sînt aceste nevoi satisfăcute prin adicții? Doar temporar, însă efectele sînt copleșitoare.
p 20 Breugel, Ispitirea Sfintului Anton (detaliu) jpg
Literatură și experiență mistică
Cuvîntul poetic asigura această trecere din „mediul exterior” în „mediul interior”.
foto BTC DV bis jpeg
De ce blîndețea?
E aici ceva din alchimia virtuții la fel de veche ca natura umană.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe lîngă ofertele de serviciu, la mica publicitate apar uneori (ca în ziarul Libertatea de vineri, 24 martie 2023) și oferte matrimoniale: „DOMN București doresc doamnă 70 ani pt. a îi oferi feeria vieții“. De nerefuzat. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.

Adevarul.ro

image
Atitudine revoltătoare a unui hotel din Olanda la adresa unui român. Motivul aberant pentru care i-a anulat rezervarea
Bărbatul, cercetător în România, rezervase o cameră la un hotel din Tilburg, Olanda, dar s-a trezit ulterior cu rezervarea i-a fost anulată.
image
Imaginile sărăciei în cele mai bogate orașe din țară. „S-ar fura tot dacă n-am face asta”
România a avut în ultimul an o creștere economică de aproape 5%, iar pe hârtie lucrurile arată cum nu se poate mai bine. De o cu totul altă părere sunt tot mai mulți români care trec pragul magazinelor și a piețelor alimentare.
image
Ce vești ne dau meteorologii pentru vremea de Florii și Paște. Prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni
În următoarele săptămâni, valorile termice vor fi destul de coborâte, fiind posibile precipitații în toate regiunile.

HIstoria.ro

image
Cele mai vechi cutremure care au lovit Țările Române în Evul Mediu
Unul dintre cele mai vechi cutremure despre care avem informații este cel petrecut în anul 1411, menționat de Emil Turdeanu în lucrarea „Un manuscris religios din timpul lui Mircea cel Bătrân”.
image
Cine a ajuns primul în Antarctica?
Acest cel mai sudic continent (mai mare decât Oceania și Europa), care acoperă aproximativ 20% din întreaga emisferă sudică, este singurul din întreaga lume ce nu are o populație nativă și nici locuire permanentă.
image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.