Mai simplu

Publicat în Dilema Veche nr. 940 din 14 – 20 aprilie 2022
Zizi și neantul jpeg

Pandemia ne-a făcut să renunțăm – desigur, de nevoie – la obiceiurile de socializare. Ne-am învățat, în cei doi ani, să trăim cu noi înșine, cu apropiații și, din cînd în cînd, cu curierii, fără să mai ieșim în lume ca altădată. Să apreciem micile bucurii precum o plimbare de o jumătate de oră pe străzile din jurul casei, în care să admirăm pomii înfloriți, ciorile și fațadele caselor.

Să vorbim mai puțin, spre deloc, și să ne bucurăm la vederea oricărui semen care ne intersectează calea (și asta chiar dacă am învățat și să-l ținem la distanță, fizic, dar nu neapărat și emoțional). Să privim autobuzul care trece prin cartier nu precum un balaur, cum credeam în copilărie, ci precum un semn al vieții care-și continuă cursul. Să considerăm interacțiunea cu băiatul care vinde cafea pe stradă drept o victorie și o bucurie – și nu drept o banalitate. Să ne înfățișăm posibilitatea unei îmbrățișări reale cu cineva drept un deziderat pentru care avem de așteptat luni de zile.

Dar pandemia a mai trecut. Și ne-am trezit cu un rău mai mare, mai crud, mai înspăimîntător: războiul. Și nu orice fel de război, ci unul în timpul căruia au loc îngrozitoare măceluri, oameni ca și noi sînt uciși deliberat, fără motiv, cu bestialitate. E clar că nu mai putem fi la fel după toate astea. E clar că schimbările noastre din timpul pandemiei, gradul de oarecare înțelepciune pe care măcar unii dintre noi l-am dobîndit, nu mai sînt suficiente. Cred că, fără să ne dăm seama – și cu ajutorul circumstanțelor economice –, sîntem pe calea unor alte transformări: unele care ne vor scoate, măcar parțial, din seducătoarea, dar superficiala logică a consumului în care am trăit în acești ultimi ani.

Teoreticienii societății de consum pe care i-am tot studiat, precum Baudrillard și Ritzer, ar putea fi fericiți acum: vom reînvăța, cred, mai de voie, dar și mai mult de nevoie, să trăim mai simplu. Să nu mai fim dependenți de o abundență în mare parte nenecesară.

Nu sînt, în nici un fel, împotriva consumului ori a abundenței. Dar cred într-o educație a consumatorului, care să-și dorească, pe cît se poate de bunăvoie, să nu facă excese. Nu vreau, nicidecum, să ne-ntoarcem în vremuri precum aceea a lui Ceaușescu, în care nu aveam ce alege și hainele, de pildă, erau mai curînd o uniformă decît o opțiune. Îmi doresc doar, pe cît posibil, să redevenim mai rezonabili. Să ne schimbăm felul de a alege, nu doar pentru că va fi, probabil, o criză financiară – și toate deja s-au scumpit –, ci și pentru că ororile războiului din Ucraina și tragedia oamenilor de acolo au schimbat ceva în noi.

Ne-au mutat niște accente, sper. Nu așa, deodată, ci în timp. Probabil că asta se va întîmpla gradual, și nu tuturor. Dar unora cu siguranță li se va întîmpla, sper. Va fi o întoarcere la un mod de viață mai simplu, în care vom achiziționa aproape numai ce vom avea nevoie. Simt deja cum anumite obiceiuri mai vechi și-au revenit în simțiri. Cum am ajuns să prefer să-mi iau un coș de legume din piață decît un maldăr de pachete de la supermarket. Nu că n-ar fi nevoie și de ele sau că mi le-aș interzice. Dar fac asta doar cînd simt că mi-ar trebui.

E ca un moment de pauză, de oprire a ritmului „obligatoriu” al consumului. Al acelei „fun morality” despre care scria Baudrillard. Ca și cum ne-am mai opri, un pic, pe o bancă sub un pom din fața parcului de distracții în care, pînă acum, intram în fiecare zi și ne dădeam în cele mai intense carusele și montagne-russe-uri. Acum ne mai tragem puțin sufletul și, eventual, ne mai suim doar în trenulețul clasic care dă ture stabilimentului. Pare a fi suficient, pentru moment, să mai și contemplăm, nu doar să consumăm.

La fel simt și în fața televizorului. Parcă nu prea mai pot privi la Netflix ca altădată. Mă mai uit și acum, nu s-a petrecut chiar un miracol, dar parcă nu mai devorez serialele precum semințele ori chips-urile. Parcă pot să mai pun un oarecare punct bulimiei.

Uneori închid televizorul de tot și mă bucur de liniște. Deschid o carte și citesc, bătrînește, cîte un capitol, cu creionul în mînă și cu o foaie de hîrtie boțită alături. Apoi privesc pe fereastră la pomul care-și schimbă culorile neașteptat în timpul unei zile, la ciorile care se așază în el și la turlele ca de biserică ori de castel din zare. La cerul în sine care se lăfăie în rozuri.

Apoi îmi iau ghiozdanul în spinare și mai dau o tură primprejur. Știu că o să mă-ntîlnesc cu vreo doi căutători în gunoaie deja cunoscuți, dintre cei care stau mult și concentrat deasupra tomberonului, pentru că și asta e o muncă și se face riguros. Cu vecina mea, care-și plimbă același cățel de mulți ani, și amîndoi devin tot mai ofiliți, dar la fel de plini de suflet. Cu doamnele de la coaforul din colț, care, de cînd le știu, nu prea au clienți și stau la o țigară. Și, nu în ultimul rînd, cu autobuzul aproape gol care-și face rondul pe aici, dîndu-mi, ca întotdeauna, senzația că, dacă trece prin zonă, toate încă mai sînt la locurile lor.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

Adevarul.ro

image
Şoferii nu vor mai putea parca gratis în centrul Bucureştiului
Începând cu luna august şoferii nu vor mai putea parca gratis pe locurile amenajate în centrul Capitalei sau pe trotuar, a anunţat viceprimarul Stelian Bujduveanu. Potrivit lui, serviciul va fi digitalizat se vor pune parcometre şi bariere automate, iar cei care parchează pe trotuar vor fi sancţionaţi.
image
Un apropiat al lui Kadîrov susţine că cecenii „vor merge înainte până la Berlin” dacă „Putin nu îi va opri” VIDEO
Un apropiat al liderului cecen Ramzan Kadîrov, Magomed Daudov, preşedintele parlamentului cecen, afirmă că unităţile cecene care luptă în Ucraina „vor merge înainte până la Berlin” dacă „Putin nu le va opri”.
image
Firmă IT din Cluj implicată în eşecul unuia dintre cele mai aşteptate jocuri video din istorie
Problemele tehnice care au dus la eşecul lansării unuia dintre cele mai aşteptate jocuri video - Cyberpunk 2077 - ar fi fost cauzate de Quantic Lab, o firmă IT din Cluj, arată Forbes în ediţia internaţională. Articolul a declanşat o serie de mărturii de la angajaţi ai companiei, dar şi o reacţie a Quantic Lab.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat „Butoiul cu pulbere al Europei” la începutul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.