La ţară, şi nu tocmai

Publicat în Dilema Veche nr. 729 din 8-14 februarie 2018
La ţară, şi nu tocmai jpeg

Majoritatea copiilor, pe cînd eram eu mică, aveau bunici la țară. Cu toții, aproape, își petreceau acolo vacanțele. Bunici care locuiau undeva mai aproape sau mai departe de București, care aveau niște case mici și simple, dar dotate cu grădini generoase și cu cîțiva veri tocmai buni de alergat, jucat „fațea“ și alte cele, mai aventuroase.

Eu, din păcate (sau cel puțin așa mi se părea atunci), aveam bunicii în București. Părinții mei nu se născuseră la țară, precum toți ceilalți, ci în București (mă rog, mama, tata era din altă țară, dar tot de la oraș). Ca atare, nu mă potriveam în pattern. Cînd venea momentul compunerilor cu ce ați mai făcut în vacanță, eu nu puteam relata întîmplări comice cu miei, porci, găini sau alte vietăți, și nici șotii cu verii năvalnici. Eu mergeam la Mangalia sau la Sinaia, à la longue, ori în deplasări cu părinții mei, care făceau documentare. În loc ca toate astea să mi se fi părut interesante, la vîrsta conformismului aproape absolut, nu voiam decît să fiu o oaie oarecare din turmă, să nu ies cu nimic în evidență.

Era și așa destul că, la mine acasă, nu aveam o sufragerie ca lumea, precum majoritatea colegilor mei, în care să pot primi, una în care să existe o canapea cu model, o vitrină cu servicii și bibelouri în locul central, un covor persan pe jos sau măcar o mochetă cu aspirații pufoase, o lampă cu ciucuri de sticlă, precum și o mamă care să facă pastă de pește, icre, salată de vinete, roșii și ouă umplute și prăjituri cu cel puțin o dungă colorată în mijloc și cu glazură. Mamă care să fie plinuță, eufemistic spus, să aibă un permanent scurt și sîrmos sau un coc, să vină mereu cu tăvile și să se retragă apoi strategic.

Eu aveam o sufragerie plină de cărți, cu o masă uriașă din lemn care ocupa o mare parte din încăpere, cu un pat aproape monahal și cu parchet bătătorit și deloc lucios pe jos. Precum și o mamă super-spectaculoasă, care nu făcea însă nici icre, nici pastă de pește și nici ouă umplute (ci doar uneori supă de roșii și friptură cu salată), care nu aducea tăvi, dar care, în schimb, știa cum să vorbească cu colegii mei și nu era obligată să se retragă (deși o făcea).

Exista, totuși, un „la țară“ al meu, la bunici. Bunici care locuiau în București, dar la casă. În case care aveau curte și dădeau spre cîte un parc: cea dintîi spre Carol, cea de-a doua spre Tineretului. Ei aveau, într-adevăr, o legătură cu mult rîvnita țară, în sensul că amîndoi se născuseră acolo, în cîte un sat. Și nu numai atît: în felul lor, aduseseră țara la oraș – asemenea unui număr mare de co-orășeni de-ai lor din acea perioadă. Oameni obișnuiți să viețuiască la țară și obligați să se adapteze în mediul urban, își mutaseră obiceiurile de acolo în „marele oraș“. De aici și inadecvarea multora dintre ei, și apariția unui tip de kitsch născut din această inadecvare.

Bunicii mei n-aș spune că aparțineau categoriei de oameni kitsch, ci doar interiorul casei lor împărtășea, pe alocuri, din trăsăturile kitsch-ului rustic. Altfel, modul în care bunicul meu își lucra grădina și trebăluia prin curte, făcînd cumva abstracție de orașul industrial în care trăia, era chiar cool și lăudabil. Bunica mea își decorase interiorul cum învățase ea la țară, dar și cum, de altfel, o făceau și atîția alți oameni de la oraș. Nu avea vitrina obligatorie și mobila lucioasă și canapeaua cu model, deși poate și le-ar fi dorit. În schimb avea covoare aduse de la țară, din lînă, mai adevărate, mobilă veche și solidă din lemn și scoarțe cu motive populare pe pat. Avea chiar și o vitrină, undeva, dar nu era cea din sufrageriile colegilor mei, era mai vetustă și mai demnă. Avea și ea milieuri și ștergare pe ici, pe colo, și tablouri cu fructe și scene de vînătoare. Dar nu chiar „Răpirea din Serai“.

În orice caz, la bunicii mei de la oraș (destul de în centru, de fapt), pentru mine era la țară. Nu aveam nici un văr cu care să pornesc în aventuri nebănuite, dar aveam gașca de copii de pe stradă, cu care alergam ca nebunii și jucam „fațea“ prin curte, pivniță, magazie și parc. Știam să batem mingea (!), să desenăm cu cretă, știam ce-i ăla un băț și chiar cum să ne suim în copaci (deși eu nu eram expertă la așa ceva).

Cînd rămîneam la bunici, ne culcam cu toții odată cu lăsarea serii și ne trezeam cînd se lumina de ziuă. Seara, înainte să adormim, nu se auzea nici pîs, simțeam de-a dreptul liniștea ca un zumzet implicit. Noaptea, singurele zgomote care ne deranjau erau sforăitul bunicului meu și cîte un țînțar care-și permitea să ne calce sanctuarul. În fiecare zi, la masa de prînz, se făcea și o mămăligă. Mai nimic nu se arunca, totul se recicla. Orice se rupea se cosea sau peticea. Bunica mea gătea în casă, iar bunicul trebăluia pe afară.

Era, cum spuneam, țara mea din buricul tîrgului. Am realizat asta ducîndu-mă recent la țara adevărată, cea de pe lîngă Cîmpulung Muscel, de unde sînt bunicii mei. Și realizînd că am o relație mai curînd poetică și contemplativă cu lumea de acolo. Și nu una de apartenență.

Foto: wikimedia commons

IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.

Adevarul.ro

image
Cum arată Rotunda, locul unde a fost bătaie pe „casele de 250 de euro". Prețul cu care se vând acum imobilele FOTO
Zeci de proprietari ai caselor din satul Rotunda, comuna băcăuană Gura Văii, își reabilitează și modernizează imobilele. Mai mult de jumătate din cele 205 case construite de autorități în 2005, după inundații devastatoare, și abandonate ulterior au fost cumpărate la licitație acum doi ani
image
Unde trăiesc cel mai puțin „dotaţi“ bărbaţi din lume. Locul ocupat de români în topul mondial
Cercetătorii au întocmit o hartă interactivă a statelor unde trăiesc cei mai slab dotați bărbați.
image
Tipul de brânză pe care este bine să-l mănânci înainte de culcare: adormi în timp record
Mâncatul câtorva felii de brânză înainte de culcare vă poate ajuta să adormiți rapid.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.