Ora de linişte din Ferentari, pe strada Veseliei

Publicat în Dilema Veche nr. 137 din 8 Sep 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Vechea poveste Să te apuci să vorbeşti despre Ferentari, să îl cauţi de boală ca pe o bătrînă şi de geamuri sparte pe la blocurile comuniste e inutil. E ca şi cum ai lua la tăvălit, după ce alţii au făcut-o înaintea ta, o cîrpă ponosită şi plină de mizerii. Pentru ca după aceea să o aduci triumfător în faţa publicului pentru a-i arăta ceea ce e evident. Că oamenii nu au bani, că străzile sînt vai de mama lor şi cîinii atacă pe la fiecare colţ de stradă, că locuinţele stau într-o rînă şi sînt gata să devină una cu pămîntul pentru vecie. Dar cîţi dintre noi ştim că în toată România există doar patru străzi care au fost botezate strada Veseliei? Fiecare în cîte un colţ al ţării. Una în Arad, alta în inima Moldovei, la Piatra Neamţ, o alta în Tulcea şi cea mai în vogă şi, se pare, cu personalitate, cea din cartierul Ferentari, Bucureşti. Acest Ferentari, un buboi plin de evenimente care, de fiecare dată cînd e spart, aduce pe prima pagină a ziarelor numai mizerii. Vezi cazul MISA, clanul Cămătaru, reţelele de trafic de droguri şi carne vie, pungaşi mărunţi şi găinari. Cartierul Ferentari este locuit de 120.000 de oameni, din care 80% fac parte din minoritatea romă. Ferentari este considerat ca fiind zona în care sînt percepute cele mai mici taxe (pe o scală de 1 la 4, a fost considerată zonă de grad 4), egale cu cele percepute în zonele din jurul Bucureştiului (Direcţia de taxe a sectorului 5). Cartierul are o proastă reputaţie în Capitală şi este cunoscut ca fiind centrul de acţiune al bandelor de trafic de droguri, prostituţie şi mafie. Acest lucru este confirmat de arestarea şefului clanului, Cămătaru, şi de recentele raiduri ale Poliţiei în zona Zăbrăuţi, după o serie de incidente cu droguri. Este singura zonă din Bucureşti care dispune de două secţii de Poliţie şi alte două secţii ale Jandarmeriei, numărul poliţiştilor fiind dublu faţă de alte zone din Capitală (www. wikipedia.org). Strada Veseliei - episodul I Din Timpuri Noi iei autobuzul 323. La a opta staţie ai ajuns. Ca să fiu mai clar, de la tîrgul de nimicuri din Toporaşi, mai mergi patru staţii şi cobori în faţa unui bloc cenuşiu unde, la umbra unui copac stufos, aştepţi tramvaiul 8. Singurul care se încumetă să intre în inima Ferentariului. După ce te-ai urcat, mai aştepţi să scîrţîie frînele de patru ori şi apoi ajungi pe strada Veseliei. Ai văzut molozul de gunoaie care te aşteaptă în prag? Ei bine, de acolo începe şi merge vreo 4-5 sute de metri, după care te duce pînă în buza ruginită a unei şine de tren părăsite, pentru ca mai apoi să te arunce cu iz iute şi miros de urină în strada Progresului. Dacă nici aşa nu reuşeşti să ajungi, atunci întreabă pe orice bărbat pe care-l chiteşti că-i microbist, unde joacă Rapid II şi o să-ţi explice el mai bine. Strada Veseliei e o bucată de asfalt în bălţile căreia se oglindeşte atît de bine România că te aştepţi la orice pas să îţi apară în faţă un Becali, apoi un Columbeanu cu o Lolită la braţ sau un Konstantinos Passaris nervos. E o fîşie de asfalt cu vile pompoase de Cotroceni, acoperite de iederă şi garduri înalte, presărate printre cocioabe liliputane cu ţevi şi tablă în loc de garduri. Cu maşini puternice care sfîrîie pe asfalt ca o bucată de costiţă pe grătar şi căruţe care străbat în cîntec tot Bucureştiul: "Fiare vechi luăm! Fiare vechi luăăăăăăăm!". Strada Veseliei e strada lui nenea George care are o tricicletă şi te întreabă, de cum te vede că scrii în carneţel, dacă îl pui şi pe el în ziar. De 15 ani îşi plimbă tricicleta obosită pe la pedale şi cară de două ori pe zi apă într-un butoi de 50 de litri, de la o cişmea. "Stau aici de cînd mă ştiu. E şi bine, e şi rău. Ce să spun... nu e mare veselie, dacă mă înţelegeţi" - rîde şugubăţ moşneagul, după care o ia din drum, în fluierat de buze supte. E strada unde casele au copci zidăreşti pe la colţuri şi stau împuşcate pe la ferestre cu bucăţi de metal, care le intră în pielea tencuită pe la stolerii şi apoi îşi scot capetele prin burta de deasupra centurii. Numărul 21 - Partidul pentru Patrie, partid legal constituit Prin poarta întredeschisă se zăreşte o slăbătură de om. Îi vezi numai nasul tolănit pe o canapea soioasă în mijlocul curţii. Stă ca o bucată de ciocolată uitată în soare. Căldura te bate în cap şi apoi te ia uşor de la genunchi, se ridică pe la subsuoară, te gîdilă la urechi şi apoi urcă pe tîmple, se topeşte deasupra frunţii, exact acolo unde se pupă pielea cu primul fir de păr şi coboară să-ţi gîdile nasul cu picuri săraţi. Ţiganul nu mai poate de căldură. "E foarte cald, domnul meu, foarte cald" - bîiguie bărbatul. "Eu ce să vă spun. Mai degrabă mergeţi mai încolo, că e oameni mai deştepţi care să vă spună lucruri. E şi un partid." O clădire albă, cu două etaje. Geamurile sînt închise. Un bărbat cu mustaţă marca Führer. - Bună ziua. E cineva la partid? - Nu. Nu e nimeni. Dar staţi să văd. În spatele porţii, un televizor Diamant 210. Bărbatul se întoarce. Face semn că nu e nimeni. - Ce faceţi cu televizorul ăsta? - L-am adus că poate trebuie la partid. - Sînteţi înscris? - Nu sînt, dar nu vă pot da mai multe detalii. Ştiu că e înfiinţat de foştii deţinuţi politici, legionari, care au făcut închisoare pe timpul comunismului şi al lui Ceauşescu. E un partid care se încadrează în cererile legale: să respecte legile - partid legal constituit în 1994. - Păi, şi televizorul de ce l-aţi adus dacă nu sînteţi membru? - Păi, ca să fie. Ferentari era o bandă de criminali albanezi, responsabilă de numeroase crime şi răpiri, motiv pentru care au fost acuzaţi de terorism de către Forţele de Securitate ale Serbiei. Ferentari a devenit ulterior un simpatizant al grupărilor separatiste albaneze. Banda era cunoscută ca un duşman al creştinilor. Musulmanii nu erau nici ei iertaţi de atacurile acestora. Cei care nu plăteau taxe erau vizaţi. Locuitorii din fosta zonă Kosovo se arată înspăimîntaţi cînd amintesc de numele bandei. Un amplu material despre banda Ferentari a fost publicat în presă de reporterul Nigel Willington. El a realizat o serie de interviuri cu foşti membrii ai bandei, pe care ulterior le-a inserat în materialul său, "The Gangs of Kosovo" şi l-a publicat în The London Times (www.wikipedia.org). Fără violenţă "Nu e cum se zice la televizor, domnule. E la cîteva strade mai încolo. Dar aici nu e gălăgie." Dna Botiţă îşi plimbă ochii după maşinile mereu grăbite şi printre moviliţele de gunoi. Stă de 50 de ani aici. "Nu am lucrat toată viaţa că nu m-a lăsat bărbatul. A trebuit să stau cu copiii să îi cresc. E linişte. Noi nu ne băgăm în treburi necurate şi nici ei nu vin la noi." Care ei? "Ăia de îi arată la televizor. Să ştii, mamă, că eu stau aici de o viaţă şi nu i-am văzut. Dar nici nu-s curioasă, sinceră să fiu. Nimic nu s-a schimbat. Nici case, nici vile, nici oameni." Tropa, tropa, tropa, tropa. Căruţele cu harbuji şi fier vechi scîrţîie alene. Abia acum îmi dau seama unde trag toate căruţele cu soliştii de dimineaţă de la mine din cartier. "Fiare vechi luăm! Fiare vechi luăăăăăăăm!" Strada Veseliei - episodul al II-lea E strada unde pisica fălcoasă şi cîinele costeliv din filmele lui Kusturitza se fugăresc în voie şi scotocesc, mai abitir ca niciodată, în munţii de gunoi. E palma de şosea unde copii joacă poker cu cărţile de tarot ale bunicii, ţiganii sînt albi şi ciocolatii deopotrivă, aerul e uneori dulce, alteori iute de-ţi dau larimile, casele poartă sub coşmelii ţigănci tinere de-ţi vine să-ţi iei lumea în cap, cînd îţi zîmbesc din spatele fustelor vaporoase şi a ochilor negri, şi ţigănci trecute de a doua tinereţe, sleite de puteri de la atîta cărat fier vechi şi stoarse la sîni de la droaia de copii. Strada Veseliei e strada unde oamenii spun vitejeşte că nu le e teamă de hoţi, dar la fiecare poartă stă lipit "Cîine rău". E strada unde joacă Rapid II, iar SC Industria Iutei angajează muncitori pentru răsucit sfori. Unele companii de taxi (conform unor analize din 2003) au înregistrat la biroul primarului un act prin care refuză să aducă clienţi în zonă. De asemenea, şi transportul în comun este destul de restrîns (3 linii de autobuz şi 3 de tramvai, în comparaţie cu 11 linii de tramvai, 22 de linii de autobuz şi un troleibuz care tranzitează zona Rahova, la fel de întinsă ca Ferentari). De cele mai multe ori, localnicii vorbesc despre Ferentari ca despre "Ferentax" sau "Ghettoland", datorită faptului că în această zonă mai pot fi văzute blocurile comuniste, fără geamuri şi parţial arse de la surse improvizate de căldură. De asemenea, cartierul mai este cunoscut sub numele de Bronx-ul României (www.wikipedia.org). Să ne veselim niţel Petrică are o cicatrice supurîndă exact în vîrful capului, de ai crede că abia a reuşit să nu-şi piardă scalpul. Lipit de un stîlp, trage plin de băutură, pînă la refuz, dintr-un muc de ţigară. Nici nu poate să vorbească. Degetele cu unghii groase, galbene, îi umblă aiurea prin nisip. "Eu stau aici de cînd lumea. Mă împac cu toţi şi nu mă cert cu nimeni. Mai beau cîte un pic, de-aia se mai supără baba pe mine." Pantofii sînt despicaţi de la jumătate ca să intre în ei degetele butucănoase. "Nu e nici un pericol. Vă spun eu, care am mai dormit pe afară. Păi, dacă erau, nu mă jefuiau şi pe mine?"

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Soldati ucrainieni pe frontul din Herson FOTO profimedia 0675801159 jpg
Separatist pro-rus din Herson, după ce Ucraina a spart linia frontului: Nu intrați în panică VIDEO
Kirill Stremousov, șeful adjunct al autorității impuse de Rusia în Herson, a spus într-o înregistrare video că „totul este sub control în direcția Herson”, confirmând totuși că forțele ucrainene au spart linia frontului.
Ramzan Kadîrov şi Vladimir Putin FOTO AFP
Reacția Kremlinului după ce Kadîrov a cerut utilizarea armelor nucleare în Ucraina
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat, luni, că motivele pentru utilizarea armelor nucleare tactice de randament redus sunt precizate în doctrina de apărare a Rusiei.
Mangia2 jpg
Devis Mangia, hărțuire sexuală și la Craiova: „Se masturba de față cu fiul meu!“
Ies la iveală detalii șocante despre comportamentul antrenorului italian, aflat în mijlocul unui scandal monstru, în Malta.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia