Mita ca reflex al unui popor colonizat

Cătălin GHIŢĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 166 din 12 Apr 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Jules Guesde "Nu există nuanţe de gri în privinţa cinstei şi dreptăţii." Cele şapte principii ale codului Bushido În impresionanta sa analiză a formării şi a manifestării mecanismelor dictatoriale, Originile totalitarismului, Hannah Arendt discută, la un moment dat, infatuarea detaşată a funcţionarilor imperiali britanici, care se dovedea a fi un mod de a guverna încă mai pernicios decît tirania, "pentru că nu tolera nici măcar acea ultimă verigă dintre despot şi supuşii săi, formată din mite şi daruri". Într-adevăr, la o privire lucidă, practica şpăgii se dezvăluie, în adevăratele sale coordonate social-istorice, ca una dintre puţinele posibilităţi empirice de a regla şi, ulterior, netezi complicatele raporturi dintre suverani şi vasali, dintre cuceritori şi cuceriţi. Ulterior, procedura s-a generalizat: mita, aflată la baza relaţiei dintre seniori şi servii acestora, a devenit şi fundamentul relaţiilor dintre cei aflaţi sub ocupaţie, astfel încît, foarte curînd, un observator străin ar fi putut descrie cu stupoare că profilul multor români include amestecuri bizare de principii înalte şi de ticuri abjecte, de rectitudine şi de abdicări de la etica elementară. Mai concret, a oferi bani sau bunuri (ceea ce îndeobşte numim, în expresia neaoşă, "plocon") în schimbul unor servicii pe care orice societate civilizată le include în rîndul obligaţiilor civile indică prezenţa, în interiorul acelui popor, a unor elemente colonialiste şi postulează încă şi mai clar existenţa, la un moment dat, a unor forţe de constrîngere socială care trebuie îmblînzite sau cîştigate în prealabil. Astfel, ţările care n-au fost niciodată supuse sau care, deşi invadate, şi-au păstrat intactă demnitatea morală nu cunosc obiceiul ruşinos al darului. Statele germanice, inclusiv cele anglo-saxone, din Europa, America şi Australia, plus excepţia extrem-orientală, Japonia, sînt naţiuni în rîndul cărora straniile reflexe otomano-levantine ar produce dezgust firesc. Cum să-i explici unui englez sau unui australian că, în România post-ceauşistă, miliţienii care examinează candidaţii pentru obţinerea permisului de şofer acceptă să-i ajute pe aceştia să promoveze probele în schimbul unor mici cadouri, în cea mai ilustră tradiţie Pristanda? Cum să-ţi faci programare la un medic japonez sau scandinav şi să-i duci acestuia, la modul cel mai serios şi însoţite de sărutări de mînă, o damigeană cu vin, o găină, o găleată cu brînză sau, şi mai ridicol, un cartuş de ţigări? În fine, cum să-i spui unui funcţionar canadian sau german că ai nevoie de documentul cutare, în schimbul căruia întinzi discret un plic cu bani, din moment ce eliberarea cît mai rapidă a unui act este obligaţia profesională a slujbaşului statului? Evident, întrebările mele retorice nu pot convinge în absenţa unei microanalize contextualizate. Vă voi prezenta, de aceea, două cazuri, aproape "în oglindă", extrase din mediul casnic (nu are rost să insist asupra exemplelor răsunătoare din politică sau din economie, acestea fiind discutate în întreaga presă românească). Soţia mea s-a întors mai devreme decît mine acasă şi, surpriză, a descoperit, în timp ce încerca să spele cîteva rufe, că maşina noastră (ce-i drept, veche de vreo zece ani, dar puţin folosită) nu mai elimina apa. Învăţată cu eficienţa teutono-niponă din ultimii cinci ani, a chemat un instalator, care, desigur, a întîrziat vreo săptămînă (timpul interior al meseriaşilor români îşi iese, aparent, tot mai des din matcă). În urma telefoanelor insistente, omul cu pricina s-a deplasat plictisit la apartamentul nostru, a examinat superficial instalaţia şi a mormăit că maşina nu pare a avea vreo defecţiune, fiind vorba doar de un mic blocaj al furtunului de eliminare a apei, problemă care se remediază în cîteva secunde. A pretins două sute de mii de lei, başca o mică atenţie, deşi, propriu-zis, nu făcuse nimic. "Ce să-i facem, domniţă, trebuie să trăim şi noi, nu?" - glumea el, complice, frecîndu-şi cu febrilă anticipaţie proletară pîntecele generos. Acum o jumătate de an, în Japonia, constataserăm că nu ne mai curge apa la robinet (fapt absolut fără precedent aici). Am telefonat fără întîrziere la Regia de Apă, care a trimis o echipă în mai puţin de un sfert de oră. Nu era nimic serios; din greşeală, unul dintre noi rotise o rozetă care închidea şi deschidea accesul apei la conductele din casă. Muncitorii şi-au cerut scuze pentru deranj, ne-au mulţumit pentru vigilenţă şi au dat să plece. Cînd i-am întrebat, intrigaţi, cît ne costă, au dat miraţi din cap, spunînd că nu au făcut aproape nimic şi că, oricum, este obligaţia lor să remedieze gratis orice defecţiune din gospodărie. Am primit chiar şi cartea de vizită a firmei, pentru orice eventualitate. Aveam impresia că sînt proiectat într-un film neverosimil, o utopie a serviciilor domestice, un Empireu al eficienţei muncitoreşti. Acestea fiind spuse, îmi rămîne, în final, sarcina ingrată de a executa o mică evaluare a situaţiei autohtone. Deşi formal integrată în structurile europene, România se află, după toate aparenţele, în continuare sub zodia păcătoasă a colonialismului cultural, reflex al unui imperialism de tip oriental: vremurile de ocupaţie fanariotă au lăsat urme adînci în mentalitatea balcanicilor. Pentru a-şi găsi locul, pe care cu toţii sperăm că-l merită, între naţiunile civilizate ale lumii, ţara noastră, superficial latinizată, dar profund otomanizată, va trebui să renunţe la una dintre cele mai degradante practici inventate vreodată. Desigur, primii şi cei mai importanţi paşi în direcţia însănătoşirii morale presupun identificarea şi inventarierea atentă a simptomelor. Dar, pentru ca perspectiva însăşi a bolii să fie complet îndepărtată, este nevoie de un soi de vaccin etic. Aşadar, cum ar trebui să procedăm? Simplu: să ne educăm copiii să nu mai dea plocon niciodată. Preferabil, să uite chiar cuvîntul cu pricina. Îmi veţi spune că e greu, dacă nu imposibil. De acord. Însă măcar în încercarea donquijotescă de a eradica şpaga nu trebuie să mituim pe nimeni.

IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.

Adevarul.ro

image
Cum arată Rotunda, locul unde a fost bătaie pe „casele de 250 de euro". Prețul cu care se vând acum imobilele FOTO
Zeci de proprietari ai caselor din satul Rotunda, comuna băcăuană Gura Văii, își reabilitează și modernizează imobilele. Mai mult de jumătate din cele 205 case construite de autorități în 2005, după inundații devastatoare, și abandonate ulterior au fost cumpărate la licitație acum doi ani
image
Unde trăiesc cel mai puțin „dotaţi“ bărbaţi din lume. Locul ocupat de români în topul mondial
Cercetătorii au întocmit o hartă interactivă a statelor unde trăiesc cei mai slab dotați bărbați.
image
Tipul de brânză pe care este bine să-l mănânci înainte de culcare: adormi în timp record
Mâncatul câtorva felii de brânză înainte de culcare vă poate ajuta să adormiți rapid.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.