"Europa", cea de lăsat în urmă

Publicat în Dilema Veche nr. 128 din 6 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pentru mulţi dintre români, "Europa" este (şi) un bazar de la marginea Bucureştiului. S-a deschis la începutul anilor '90, fiind destinat desfăşurării de activităţi comerciale, în primul rînd de către actori economici străini, atraşi de oportunităţile pe care ţara noastră începea să le ofere. Alegerea numelui s-a înscris, probabil, în moda născută în aceeaşi perioadă, aceea de a da nume cu sonoritate occidentală aproape oricărui nou stabiliment, din dorinţa de a dovedi, nouă şi celorlalţi, că aparţinem Europei. Astăzi este un spaţiu şi mai precar, cu mărfuri a căror calitate lasă de dorit, cu tarabe şi standuri încropite, neindividualizate, cel mult numerotate, cu alei părăsite şi ruine păstrînd urme de incendii şi cu maldăre de gunoaie, în care se desfăşoară activităţi economice la limita legalităţii. "Europa" a devenit, în timp, parte integrantă a cotidianul românesc. Este una dintre sursele importante ale universului material actual, garderobele şi casele româneşti fiind saturate cu obiecte provenind din acest bazar. Celor din provincie, aceste obiecte le sînt oferite de sutele de comercianţi din toate zonele ţării, judecînd după numerele de înmatriculare ale maşinilor din parcările din jurul bazarului, care "fac ŤEuropa»", adică vin aici să-şi aprovizioneze tarabele sau magazinele. "La noi, în oraş, toată lumea ştie ce e "Europa»" este, astfel, un comentariu firesc, fără nici o urmă de ironie, care, deşi aparţine unei doamne din sud, poate fi rostit, cu la fel de multă uşurinţă, oriunde în România. "Europa" este însă o prezenţă de lăsat în urmă. Pentru unii, bazarul este un spaţiu liminal în care se comportă altfel decît în viaţa lor obişnuită, unde, de obicei, nu bruschează alţi trecători, nu se răstesc, nu manîncă kebap şi nu beau bere la ora prînzului. În "Europa", sînt comercianţi-cu-sacoşa-în-spate; acasă, oameni de afaceri. În "Europa", cumpără trente; acasă le vînd sau le poartă ca fiind haine respectabile. O umbră de îndoială apare oricînd. Oricît de respectabile le-ar considera, obiectele acestea, "ştifturile"*, sînt dovada decăderii standardului de viaţă. "Europa" devine pentru mulţi singura soluţie, pentru alţii, ultima, "că doar n-am decăzut atît de mult." Aceşti oameni lasă în urmă bazarul, însă pentru o perioadă scurtă, pînă la următoarea expediţie de cumpărături. Alţii îşi doresc ca "Europa" să fie lăsată în urmă pentru totdeauna, deoarece este o prezenţă anormală, nepotrivită în România actuală. Aceştia fie nu vor consuma bunuri de aici, fie vor ascunde această practică, "extrăgînd" doar obiectele care nu îşi trădează originea. "Cum să intrăm în Uniunea Europeană cu asemenea pecingine pe faţa Capitalei?," se întreba un bucureştean. Deşi voci ironice se fac auzite şi în primul grup, ele sînt mai frecvente în rîndul celor din al doilea, care o numesc "ŤEuropa» chinezilor" sau "cealaltă ŤEuropă»" sau subliniază existenţa comercianţilor chinezi, turci, kurzi, arabi sau ţigani, "unul mai european decît altul". Atunci cînd zona este etichetată drept bazar, accentul cade pe conotaţia orientalistă a termenului (Edward Said, 1979, Orientalism. New York, Vintage), cuvintele-cheie fiind "celălalt" şi "devianta." Vizita în "Europa" pare una într-o altă lume, implicînd deci trecerea unei graniţe. "Înainte să te duci în ŤEuropa», să-ţi pregăteşti paşaportul şi să cumperi euro", m-a sfătuit, ironic, un prieten căruia îi povesteam despre cercetarea mea. Totuşi, de ceva vreme, "Europa" se schimbă, aşa că, într-un fel sau altul, este lăsată în urmă. O crustă civilizatoare îi este treptat adăugată. Primul semn a fost apariţia unui alt "angrou": "Niro", concurent, doar ceva mai ordonat spaţial, cu alei la fel de înguste, ticsite cu marfă, structuri fragile pe care vîntul le face să scîrţie şi soarele le încinge. Astăzi se construiesc "coşmeliile" roşii, care aduc a hipermarket. "Dragonul Roşu 2", "Dragonul Roşu 3", Mega Shop-ul "Dragonul Roşu 5" sînt gata; celelalte, deocamdată, sînt doar schelete de beton, ca şi "China Town Romania", de vis-

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.