Cum şi de ce intrăm la apă
Mai mult de jumătate din ştranduri şi piscine funcţionează cu nereguli - conchide Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) în urma unui control la nivel naţional. Inspectorii au aplicat amenzi. Total - 625 milioane de lei vechi pentru cele 135 de societăţi cu probleme. Sumă pe care fiecare dintre firme şi-o poate recupera în mai puţin de o săptămînă. În fiecare vară, mesajele legate de ştranduri sînt neschimbate. Majoritatea bazinelor nu funcţionează conform normelor, autorităţile îşi fac datoria: inspectorii amendează, medicii avertizează. Publicul continuă să rupă porţile complexelor. Deci oamenii, inconştienţi şi săraci, sînt de vină. "Chiar nu mi-e teamă că mă îmbolnăvesc de vreo micoză la ştrand. Singura dată cînd mi s-a întîmplat a fost acum doi ani şi am luat-o într-un duş la mare", mărturiseşte Carmen, o tînără pe care am întîlnit-o la ştrandul de lîngă Palatul Copiilor. Ştrandul a ajuns să fie alternativa săracilor. Cu cîteva sute de mii te răsfeţi ca la mare. În realitate însă, ştrandul ar trebui să fie alternativa mai sigură decît marea. Este acel loc amenajat pentru a avea întreg confortul (răsfăţul) şi mai cu seamă certitudinea că după baie nu treci pe la dermatolog. Cei care ar trebui să vegheze la curăţenia acestor băi fac statistici, controale şi aplică amenzi. Un ştrand închis pentru că nivelul apei nu respectă PH-ul nu s-a văzut. Avantajele pe care i le găsim acum ştrandului sînt puţine, dar invocate de toată lumea. La ştrand nu sînt valuri, nu te înţepi în scoici, nu trebuie să faci 300 de kilometri pentru o baie şi, mai mult decît toate, toată distracţia pentru o zi ajunge, cu multă generozitate, la 500.000 de lei pentru o familie. Soare este, apă este, deci unde ar fi problema? Acolo unde avertizează specialiştii dermatologi şi unde amendează inspectorii de la Protecţia Consumatorului: în calitatea seviciilor. La ştrandul de lîngă Palatul Copiilor, două bazine, duşuri pentru toată lumea, chiar la vedere, muzică, lume multă, prietenii, distracţie... Dar cerşafurile se întind pe iarba uscată, iar apa din bazin e plină de buruieni, seminţe, chiar beţigaşe. Se intră prin două locuri. Pe poarta mare, unde costă 150.000 şi printr-o ruptură în gard unde te costă jumătate. Administratorul îşi permite să îşi aleagă clienţii. După cît de spălaţi arată. Şi asta ar fi o garanţie. A doua garanţie este clorarea apei. Specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) spun însă că prezenţa clorului în apă nu este semn că s-a făcut o dezinfectare. În mod normal, există parametri pentru controlarea apei piscinelor, care ar trebui respectaţi. Valoarea PH-ului apei trebuie să atingă 6, apa trebuie reîmprospătată la fiecare oră şi trebuie analizată microbiologic cu regularitate în toate piscinele publice. Cînd vine vorba despre aceste detalii însă, rămînem sub imperiul lui ar trebui . Recomandarea prietenilor e cel mai la îndemînă gir pentru siguranţa unui ştrand. Am auzit că Ştrandul Tineretului arată groaznic. Apoi am citit într-un ziar că acesta ar fi unul dintre cele autorizate să funcţioneze. La fel şi complexul de lîngă Palatul Copiilor, unde toţi înotau printre beţigaşe, seminţe şi fire de iarbă. Mai mult, o mamă cu simţ exagerat al curăţeniei şi-a adus săpunul în geantă şi a spălat copilul la marginea bazinului. Mirosul de săpun trecea drept o parfumată gură de aer pe lîngă cel înţepător de clor. Avertismentele medicilor îndreptăţiţi, dermatologii, par înfiorătoare ameninţări: candidoze, micoze, urticarii, dermatite de contact, probleme digestive, dacă apa din piscină ajunge în organism, infecţii bacteriene cu stafilococi. Otita de piscină, provocată de diversele micro-organisme, apare la cîteva zile după baie şi se manifestă prin mîncărimi, dureri, senzaţie de ureche înfundată. Substanţele folosite pentru dezinfectarea apei pot declanşa reacţii alergice şi dermatite de contact. În apa călduţă, care stă pe grătarul de la duşuri, trăiesc speciile de candida care pot infecta pielea. O altă boală de piele luată din apa ştrandurilor este ptiriazisul, care se manifestă cu pete mici, cafenii, ce apar de obicei pe trunchi. Infecţiile cutanate cu stafilococ, streptococ se transmit mai ales atunci cînd în apă nu ai suficient spaţiu în jurul tău (adică de minimum 1 m2), arată Mihaela Leventer, dermatolog la Spitalul Colentina din Bucureşti. Dacă la începutul anului 1990, în Bucureşti existau zece ştranduri, doar patru au mai rămas funcţionale. Celelalte au fost transformate în restaurante, service-uri auto, complexe comerciale. DSP a avizat din punct de vedere sanitar doar trei ştranduri. Şi acestea însă, pentru că nu îndeplinesc condiţiile necesare, sînt, de fapt, bazine de înot, alimentate cu apă de la reţeaua publică. Din controalele ANPC reiese că nici unul dintre ştrandurile amenajate pe salba de lacuri din nordul Bucureştiului nu poate fi folosit. Calitatea apei nu permite autorizarea acestora, parametrii chimici şi biologici fiind depăşiţi. Normele de igienă prevăd că doar bazinele de înot special construite, cu posibilitate de spălare, curăţare, filtrare şi recirculare a apei pot fi autorizate. De asemenea, alimentarea cu apă trebuie să se facă doar din reţeaua publică, bazinele trebuind complet igienizate la trei-patru zile. Ceea ce aflăm despre bazinele publice de înot este derutant. Unele desfiinţate, altele funcţionale, unele cu activitatea temporar suspendată, altele amendate sînt subiectele unor procese-verbale sau ale unor dosare care rămîn departe de ochii publicului. De unde aflăm dacă bazinul în care vrem să intrăm, chiar dacă e ieftin, e şi sigur? Din impresiile apropiaţilor? Sperînd că poate merge aşa?
