Cu ochii-n 3,14
PERICULOS DE GRĂBIT, UN SEMN AL UNEI ROMÃNII FĂRĂ UN OM ÎŞI TRIMITE PUBLICUL UNDE-S MULŢI CA UN BALON DE GUMĂ * Traversînd periculos de grăbit pe culoarea galbenă a unui semafor bucureştean, cu ditamai ghiozdanul atîrnîndu-i în spate, cu marginile sacoului minion de şcoală şi cu mînuţele agitîndu-i-se în toate părţile, un puşti de nici o şchioapă este apostrofat de către un coleg identic, pe un ton grav şi plin de aplomb: Era să te calce, bătrîne! (S. G.) * În 76, pe geam, un semn al încălzirii vremii - o albină. M-am gîndit s-o iau cumva şi s-o scot de-acolo, în aer liber. Apoi mi-am zis c-ar fi mai bine să-şi afle singură drumul, iar specia ei să înregistreze un fapt important: troleibuzele n-au polen. (D. S.) * Am văzut, pe TV5 - la Télématin-ul lui William Leymergie, pe care nu mă satur să-l urmăresc în fiecare dimineaţă! -, un clip din acela "publicitar", din categoria "brand-ul de ţară", cu România. Clipul face parte dintr-un pachet cu genericul "TV5 en... (aici, "Roumanie") et partout dans le monde". Am văzut tinere ţărăncuţe frumoase, bătrîni hîtri, o femeie cu basma la războiul de ţesut, citadini îmbrăcaţi corect aşteptînd metroul - imagini ale unei Românii fără cerşetori, copii ai străzii şi căruţe cu coviltir pe bulevarde... Deci, se poate şi aşa! Să nu se mai spună că "au străinii ceva cu noi", "nu arată decît mizeria", ş.cl. Apropo de mizerie - în clip apărea şi Casa Poporului; dar, imediat după, apărea şi Peleşul... Pe bune, lucrurile arătau normal. Probabil că trebuie să le vezi de la distanţă ca să ţi se pară aşa. (a. l. ş.) * N-am văzut microbist, suporter, galerie mai expresive decît bătrînica de pe Realitatea TV (emisiunea Părerea mea) care rezuma iubirea ei pentru Steaua aşa: "Toţi eram stelişti cînd eram băieţi". Asta e, cînd doi oameni (două echipe, două galerii, un om şi o echipă etc.) se iubesc, nu mai contează sexul. (S. S.) * Un editorial savuros de acid despre "udrărismul" din politica autohtonă scrie Adrian Halpert în Libertatea din 24 martie. Titlul este "Doamna în capot a pus iar mîna pe făcăleţ", iar articolul zice aşa: "Băsescu nu mai sare direct la gîtul lui Tăriceanu, ci îşi trimite la înaintare faimoasa blondă. (...) De faptul că Elena reprezintă o personalizare blondă a brunetului Băsescu nu se mai îndoieşte nimeni. Altfel, panseurile unei oxigenate oarecare n-ar prezenta interes pentru nimeni". Ce ne facem - însă - dacă, pe modelul Timoşenko, "oxigenata" parvine la funcţia de prim-ministru? Atunci să vezi panseuri, atunci - făcăleţe... (a. l. ş.) * Deşi o parte din tineretul local era pe străzi, la revoluţia anti-CPE, recentul Salon al Cărţii de la Paris (avînd ca temă Francofonia) a fost un succes: numărul de vizitatori a crescut cu 5,43% faţă de 2005; în total, peste 175.000 de vizitatori (între 17 şi 22 martie a.c.). Vestea şi mai bună este că publicul plătitor a venit în număr mai mare (+ 6 procente), iar duminica a fost o zi mai plină decît acum un an (+ 16%). E foarte posibil ca, la anul, invitatul de onoare să fie limba arabă. Les banlieues obligent! (A. C.) * De cîte ori văd reclama la coniacul "Unirea", cu nătărăii aceia foarte glumeţi care ajung la concluzia: "Unde-s mulţi, puterea creşte", mă gîndesc că exact din aceleaşi imagini se poate conchide, la fel de bine: "Unde-s mulţi, prostia creşte". (R. C.) * După o lungă discuţie cu prietenii, m-am hotărît să intru şi eu în rîndul lumii serioase şi documentate şi să mă uit la Discovery. Am ales un moment comod, seara, pe la 20,30: era emisiunea American Choppers. Pe generic erau multe motociclete. Emisiunea a început: un tată şi un fiu, musculoşi, erau surprinşi în procesul de creaţie a motocicletelor în cauză. Am tot aşteptat să mă luminez în probleme tehnice importante şi să-mi dezvolt gîndirea măruntă. Nu s-a întîmplat decît un singur lucru: tatăl şi fiul se certau îngrozitor în procesul de creaţie şi, aproape la fiecare al doilea cuvînt, postul punea un beep. Ce am aflat nou a fost că, odată cu beep-urile, gurile personajelor urît-vorbitoare erau acoperite de ceva, ca un soi de plasture sau balon de gumă. Asta ca să fie învăţătură de minte neaveniţilor care încearcă a-şi depăşi condiţia. (I. P.) . TRĂIM FĂRĂ S-O ŞTIM ÎNTR-O SCENĂ DE NECOMENTAT, ÎN EXACTITATEA EI IGIENICĂ * Imaginea de la ştiri (filmată în satul vîlcean) cu fîntîna din curtea casei care lua foc în momentul în care o bătrînică aprindea becul pe verandă este dovada irefutabilă că fizica este poemul suprarealist în care trăim fără s-o ştim. (M. C.) * Săptămîna trecută, într-o cameră de hotel din Cluj, am întîlnit următorul fenomen paranormal: pe televizorul din cameră erau prinse diferite posturi pe canalele de 1 la 30, iar de la 31 la 100 apărea, pe toate, fără excepţie, numai Antena 3. Am stat şi m-am gîndit cine a făcut aşa ceva, cine a stat să prindă acelaşi post pe 70 de canale, cît de plictisit o fi fost, ce-o fi fost în capul lui, de cine era îndrăgostit, o fi fost extraterestru? (C. G.) * O scenă de violenţă la TV, cu suporteri aruncînd cu scaune şi fiind apoi fugăriţi de jandarmi. Peste toată scena, deasupra, dominînd tabloul, era scris: "Primăria şi Consiliul Judeţean Constanţa sînt aici". (C. G.) * Faza cu profesorul de la tablă căruia elevii i-au dat jos pantalonii e de necomentat. A fost ca o bună reclamă la telefonul mobil cu aparat foto, pentru că scena a fost filmată şi fotografiată de elevii pregătiţi cu astfel de instrumente. Dar a fost şi o tristă reclamă la statutul de profesor în învăţămîntul românesc (cu chiloţi tetra). (A. M.) * "Pentru a nu pierde fonduri structurale, România va trebui să cheltuiască, începînd din 2007, circa 5,2 milioane de euro pe zi, inclusiv sîmbăta şi duminica", a declarat recent Gabriel Friptu, director general în Ministerul Integrării (Gândul, 27 martie). Severă în exactitatea ei statistică, mi se pare ştirea cea mai născătoare de emoţii dilematice legate de UE: să ne bucurăm că, în sfîrşit, săraca noastră ţară "va avea cu ce" sau să ne temem că nici la cheltuit banii nu ne vom arăta tocmai pricepuţi? (M. V.) * În toaleta Cinematografului Gloria: "Hîrtia igienică se solicită la control". Pe moment n-am ştiut dacă trebuie să iau sau trebuie să dau. (M. C.) MORFOLOGIA ADEVĂRULUI N-A MERS ÎN ULTIMA VREME * După ce am primit în Bulk o ofertă de Spermamax, care "îmbunătăţeşte producerea, calitatea, mobilitatea, integritatea şi morfologia spermei", am o nouă dilemă: cine are mai mare succes la femei, Sperman sau Superman? (M. C.) * "Mă gîndesc serios să nu mai candidez pentru nici o funcţie la următorul congres", declară Miron Mitrea, secretar general al PSD. Cum politica e un viciu care dă dependenţă, nu e exclus ca, după congres, Mitrea s-o ia de la început: fără nici o funcţie ca atunci, cu o respectabilă avere dobîndită de atunci, mistuit din nou de patima adevărului, o să se suie pe un camion şi o să strige prin portavoce: "Jos Iliescu!", ca în bunele zile de la începutul anilor '90. (M. B.) * Pînă acum cîteva luni, am crezut că firma Diverta este o companie serioasă - magazine civilizate, ofertă variată etc. Pînă cînd am început să primesc săptămînal de la ei spam cu noile lor oferte. Mai întîi le-am blocat adresa, dar mesajele lor aterizau de fiecare dată, regulat, în inbox-ul meu. Apoi am dat click pe butonul de dezabonare din cadrul mesajelor respective. Nici aşa n-a mers. În cele din urmă, le-am scris un mesaj în care-i rugam respectuos să nu mă mai bombardeze cu publicitatea lor. Nu am primit nici un răspuns, iar mesajele spam au continuat să vină. Oare ce ar trebui să mai fac? (C. P.-B.) * Un amic bucureştean, auzind de studiul acelui irlandez privitor la inteligenţa popoarelor europene (în care germanii sînt pe primul loc, iar noi pe locul 23 din 25), mi-a spus prompt că în ultima vreme n-a auzit un banc mai bun. (R. C.)
