Cu ochii-n 3,14

Publicat în Dilema Veche nr. 454 din 25-31 octombrie 2012
Cu ochii n 3,14 jpeg

NU VI S-A PĂRUT NICIODATĂ CĂ
FORŢELE CĂLĂTORILOR-POVESTITORI,
AFLATE LA O DISTANŢĂ 
DE CINCI MII DE ANI-LUMINĂ 
DE O DISTOPIE, SÎNT PRINTRE NOI? 

● Cercetătorii germani au demonstrat că abuzul de alcool micşorează creierului. Vestea bună e că acesta începe să-şi revină îndată ce consumatorul începe un proces de detoxifiere. Nu vi s-a părut niciodată că după cîteva beri vă simţiţi mai uşori? (A. P.)

● Fostul lider al sîrbilor bosniaci, Radovan Karadjici, acuzat pentru crime de război, a declarat în faţa Tribunalului de la Haga că în loc să fie arestat ar trebui să fie recompensat pentru faptul că el, ca „om tolerant“ ce este, a căutat să facă pace în Bosnia şi a redus suferinţele populaţiei. În războiul de la mijlocul anilor ’90, numai la Srebreniţa, forţele sîrbilor bosniaci au executat peste 7000 de oameni. E adevărat că, într-o formulare cinică, se poate spune că aceştia au fost scutiţi definitiv de orice suferinţe. Dar spre norocul sau nenorocul lui Karadjici, Tribunalul de la Haga nu-l poate achita în acelaşi mod de suferinţele vieţii. (A. M.)

● În autocarul spre Sibiu, am (re)auzit trei dintre tradiţionalele ziceri-clişeu care asezonează deseori conversaţiile călătorilor-povestitori: 1) „moartea e plata păcatelor“, 2) „timpul le rezolvă pe toate“ şi – cea care conduce detaşat la număr de utilizări – 3) „totuşi… să ştiţi că era mai bine înainte“. (P. M.

● Înainte de a sări din stratosferă (de la 39 de kilometri altitudine) pe Pămînt şi a atinge viteza de 1342 km/oră, spărgînd, astfel, bariera sunetului într-o cădere liberă de peste patru minute („ca şi cum ai înota fără să simţi apa“, a descris el sentimentul), Felix Baumgartner a spus: „Ştiu că toată lumea mă priveşte acum. Mi-aş dori să vedeţi ceea ce văd eu. Uneori trebuie să te ridici foarte sus pentru a înţelege cît eşti de mic. Mă întorc acasă acum“. A doua zi era anunţată descoperirea unei planete aflate la o distanţă de cinci mii de ani-lumină, de şase ori mai mare decît Pămîntul şi care are patru sori diferiţi. Chiar că sîntem mici. E posibil chiar să nu existăm. (M. C.)

● Victor Ponta, în discursul de pe Arena Naţională: „Mă gîndesc la cum va arăta România în 2019, cînd vom avea preşedinţia Uniunii Europene. Atunci, Crin Antonescu îşi va încheia primul mandat la Cotroceni“. Oare Ponta ştie ce-i aia o distopie? (L. V.)

● Pe un stîlp de pe Bulevardul Dacia cineva a pus un anunţ: „Îl caut pe Dan (Vali?) (≈39 de ani?) pe care l-am cunoscut în august 1998 în discoteca Gringo din Costineşti. (targovisteirina@yahoo.com)“. Marile poveşti de dragoste sînt printre noi, dar uneori, din motive necunoscute, se rătăcesc protagoniştii. (A. M. S.

ÎNAINTE SĂ SE TERMINE 
(CUM S-A STABILIT) 
PROPRIA INADECVARE, 
AM AFLAT CĂ AM GREŞIT SCAUNUL:
SÎNT ULTIMUL CAP DE LOCUITOR

● USL şi-a lansat candidaţii pe Arena Naţională, în cadrul unei ceremonii fastuoase. Au vorbit fel de fel de somităţi din partid, s-au făcut glumiţe pe seama adversarilor politici, s-au lansat ameninţări şi promisiuni. Delegaţi veniţi din toate judeţele s-au instalat în tribune ca să-i aplaude pe mai-marii partidului. Unii se plictiseau atît de tare încît căscau chiar şi cînd erau filmaţi; alţii aplaudau dezinteresaţi. În fine, încă înainte să se termine prezentarea candidaţilor, cei mai mulţi au plecat. A fost ca la un meci al naţionalei de fotbal: oamenii s-au dus să-i susţină deşi ştiau dinainte că-s perdanţi. (M. M.)

● Deci, cu bac-ul profesional rămîne cum s-a stabilit. Propun să se introducă şi doctoratul profesional. (M. V.)

● Din categoria „Nici o săptămînă fără Andrei Marga“, nu pot să nu remarc insistenţa cu care preşedintele ICR ţine să-şi dovedească propria inadecvare, repetînd ori de cîte ori are ocazia cîteva idei legate de promovarea literaturii: 1) „Trebuie să avem grijă şi de generaţia care se manifestă prin D.R. Popescu, Augustin Buzura, Nicolae Breban“ şi 2) „O astfel de carte (Tînărul Eugen Ionescu, de Eugen Simion, n.m.), la Paris, poate avea un mare succes. Am dat imediat dispoziţie să înceapă traducerea“. ICR, noul cămin cultural al pensionarilor literaturii române. (L. V.)

● Încercînd să pricep mai bine cum se calculează preţul la gaze, am aflat de pe un site că el depinde de „puterea calorifică“ a gazelor, adică de calitatea lor. Şi am găsit şi un fel de „corespondenţă“ la titlul rubricii de faţă: în România calitatea gazelor e de 314 feluri. (M. V.)

● Imediat după terminarea meciului România-Olanda, scor 1-4, antrenorul Victor Piţurcă a declarat următoarele: „Am pierdut la o diferenţă de trei goluri. Am dat un gol. Am primit patru goluri. Scorul a fost 1-4. Am pierdut trei puncte… Vom analiza meciul să vedem ce am greşit, dacă am greşit cu ceva, şi probabil că am greşit, dacă am primit patru goluri… La fotbal important e golul. Golul îţi aduce puncte. Noi n-am marcat. O echipă mare marchează… Nu ne interesa să batem Olanda, pe noi ne interesau punctele puse în joc.“ Piţurcă, un antrenor exact şi elocvent! (M. C.)

● Oamenii şi fiarele se tot amestecă: deunăzi, într-un restaurant, la o masă afară, m-am dus la toaletă. Cînd m-am întors, pe scaunul meu stătea, tacticoasă, o pisică. (I. P.)

● „Iubita mea, sînt ultimul poet balcanic: / Primeşti un decojitor mecanic!“ Nu, nu e unul din sloganurile Dedeman, este un distih scris de Emil Brumaru în 1978. (M. C.)

● New England Journal of Medicine a stabilit o legătură directă între consumul de ciocolată pe cap de locuitor al unei ţări şi premiile Nobel pe care acea ţară le-a cîştigat de-a lungul timpului. Consumul de ciocolată e corelat cu cercetarea de înaltă calitate, a spus Eric Cornell, un fizician american care a luat Nobelul în 2001, pentru că acest consum ţine de bogăţia şi dezvoltarea unei ţări. Pe locul întîi sînt, desigur, elveţienii, urmaţi de suedezi şi danezi. Asta e, iată de ce nu iau românii Premiul Nobel: pentru că nu mănîncă destulă ciocolată! (S. S.

O TÎNĂRĂ DORITOARE DE ZGOMOT
POATE REGRETA SAU NU

● O altă culme a spam-ului: nu doar că mi-am trimis mie însumi spam, dar în mesaj sînt o tînără hot doritoare de relaţii pe net şi am şi poze: un link către un site rusesc cu femei goale. Dacă primiţi de la mine aşa ceva, să nu vă plîngeţi apoi de ce găsiţi acolo. (C. G.)

● Echipa naţională nu bate Olanda, dar bate Vocea României. La audienţă. De aceea, cei de la PRO TV au preferat să mute show-ul de marţi într-o altă zi ca să nu se suprapună cu meciul. Sincer, aş fi preferat muzică, nu zgomot mult pentru nimic. (A. P.)

● Ultimele cuvinte ale lui Felix Baumgartner înainte să sară de la 39 km distanţă de Pămînt au fost: „I’m coming home“. Mai emoţionant de-atît nu se poate. Decît de la 40 km încolo. (L. V.)

● O rugăminte ceva mai aparte a unui cerşetor de autobuz: „Vă rog frumos, îmi daţi şi mie zece mii pentr-o apă minerală? N-am ce mînca! Vă rog frumos, nu veţi regreta!“. (D. S.)

● Cînd, de ziua ta, primeşti urări de „La mulţi ani“ din partea băncii la care ai un credit de „mulţi ani“, nu prea ştii dacă să te bucuri sau nu. (S. G.)

Foto: M. Pleşu

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Scurgeri de gaz din conductele Nord Stream FOTO EPA-EFE
Vinovatul evident pentru exploziile Nord Stream: ipoteza unui expert suedez
Economistul suedez Anders Aslund, fost consilier al lui Boris Elţîn, primul preşedinte al Rusiei post-sovietice, afirmă că „vinovatul evident” pentru exploziile de la gazoductele Nord Stream din Marea Baltică pare să fie una dintre cele mai secrete structuri militare ale Rusiei.
Antony Blinken FOTO EPA EFE jpg
Blinken: Ucraina poate folosi arme occidentale pentru a recâștiga teritoriile anexate de Rusia
Liderul diplomației americane, Antony Blinken, a afirmat că Statele Unite nu se opun ca Ucraina să utilizeze armele furnizate de Occident pentru a recâștiga teritoriile în care Rusia a organizat referendumuri, relatează Ukrainska Pravda.
contor energie electrica
Expert: Noile reguli pentru plafonarea prețurilor energiei sunt imposibil de aplicat
Conexiunea dintre locul de consum și numărul copiilor sau frecventarea școlii de către aceștia este imposibil de realizat de către emitentul facturii la energia electrică, spune Dumitru Chisăliță.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.