Cu ochii-n 3,14
CA ÎN FIECARE VARĂ,
TREBUIE SĂ ÎNDURĂM
NEBĂNUITE DRĂGĂLĂŞENII
● Ca în fiecare vară, după desfăşurarea diverselor examene, vin şi zic: nu e corect „procent de promovabilitate“, ci „procent de promovare“. Promovabilitatea e întotdeauna de sută la sută, pentru că exprimă „însuşirea de a fi promovabil“. Or, teoretic, oricine e promovabil. Dar nu toţi sînt promovaţi. E ilogic să spui „promovabilitatea a fost de 50%“. Aşadar, rog să se consemneze că mi-am făcut – degeaba – datoria şi am zis, în ciuda faptului că formula greşită „procent de promovabilitate“ aproape s-a generalizat. Mulţumesc pentru atenţie. (M. V.)
● Site-ul noutati-ortodoxe.ro dă o veste măreaţă: a apărut noul Moliftelnic publicat de Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă al Patriarhiei Române (Bucureşti, 2013, 819 p. – ISBN 978-973-616-283-1). În carte se găseşte şi „Sfeştania pentru binecuvîntarea unui vehicul“ – un fel de supra-asigurare (divină) pentru maşina dumneavoastră. Sper ca la ediţia viitoare a Moliftelnicului să se găsească şi o sfeştanie pentru noi, bieţii pietoni, care trebuie să îndurăm (înjurăm?) toate maşinile „binecuvîntate“ parcate aiurea pe trotuare. (M. M.)
● Fizicienii aceia care se tot joacă cu acceleratorul de particule îngropat la graniţa dintre Franţa şi Elveţia au descoperit o particulă nouă, B-sub-s, alcătuită din două tipuri de quarci, care însă s-au transformat imediat în muoni (un fel de verişori ai electronilor), proces care le-a cam dat teoriile peste cap cercetătorilor. În acest timp, în Atlanta, s-au născut primii doi pui gemeni de panda din ultimul sfert de secol, iar undeva în munţii Caucaz s-au născut, pentru prima dată în ultima jumătate de secol, doi pui de leoparzi persani. Se întîmplă lucruri nebănuite pe aici! (M. C.)
● În caz că n-aţi băgat de seamă, aşa sună refrenul unui hit din această vară: „Dacă mă vei supăra / Mai dă-te-n dragostea mea / Ştii că te voi înjura / Mai dă-te-n dragostea mea / Eu nu mă pot enerva / Că ştiu cum e inima / Aşa că-ţi mai zic ceva / Mai dă-te-n dragostea mea“. În faţa acestei drăgălăşenii injurioase şi stupid machiste am început să regret refrenul de anul trecut: „Eu vara nu dorm“. (A. M. S.)
LA NOI, „MODELUL DE ALTĂDATĂ“
(UN ZÎMBET LA MIEZUL NOPŢII)
FACE CÎT O MIE DE CUVINTE
CARE TREC
● Familia regală spaniolă împreună cu Fundaţia La Caixa a început să acorde, zilele trecute, burse (în valoare totală de 6,7 milioane de euro) unor tineri studenţi şi universitari spanioli care studiază în străinătate. Ne-am bucura, a spus regele Juan Carlos, ca tinerii spanioli să nu-şi uite originile şi să se întoarcă acasă după ce-şi vor termina studiile. La noi, „modelul spaniol“ sună cam aşa: duceţi-vă, fraţilor, unde vedeţi cu ochii, că sîntem destui şi ne cam călcăm pe picioare… (S. S.)
● Puterea brand-ului. A reapărut îngheţata Polar, în două variante: 1) „Polar autentic – gustul de altădată!“ şi 2) „Polar to go – Îngheţata copilăriei“. Pe care s-o aleg?… Pînă la urmă, nici nu mai contează. Uneori e suficientă vederea unui ambalaj şi deja eşti transportat înapoi în amintiri. (P. M.)
● La Administraţia Financiară există mai nou un dispozitiv care „măsoară“ amabilitatea funcţionarilor. După ce şi-a terminat treaba, contribuabilul poate să opteze pentru butoane care acordă calificative, ca la şcoală, oamenilor de la ghişeu. O doamnă şi-a motivat un „Foarte bine“ cu „Pentru că mi-aţi zîmbit!“ Ca să vezi – un zîmbet chiar începe să valoreze ceva. (A. P.)
● În Köln, pe la miezul nopţii, am văzut pe stradă vulpi şi iepuraşi. În libertate. (M. V.)
● „Cînd nu mai am nimic interesant de spus, bag o poză dezbrăcată, ca să le enervez pe alea urîte şi deştepte, că devin şi ele frumoase cînd sînt rele, aşa m-a învăţat Mirel Curea. Şi de ce să ne batem în idei deştepte, cînd un abdomen plat face cît o mie de cuvinte grase?“, a scris pe pagina ei de Facebook Mihaela Rădulescu, cea mai bine vîndută autoare de non-fiction a Editurii Polirom. (L. V.)
● În afară de animalele cerşetorilor, la Paris lipseşte fauna stradală: nu sînt cîinii vagabonzi care trec pe „zebră“, pisicile care fug dintr-o curte în alta, ciorile şi pescăruşii. Abia dacă mai găseşti cîte un porumbel. (I. P.)
CETĂŢENII ADÎNCI
AU AJUNS LA CONCLUZIA
CĂ PLICTISEALA S-A OFICIALIZAT
UNDEVA
● Propun taxa pe trotuare. Astfel, toţi cetăţenii cu carte de identitate ar trebui să plătească o taxă de 1 leu pe lună pentru că pot circula pe trotuar. Evident, mersul pe lîngă trotuar s-ar putea face în legalitate numai după achitarea unui abonament de 100 de lei pe an (şi doar dacă respectivul cetăţean este major, posedă permisul de a circula brambura şi este vaccinat antitanc). (A. D.)
● În 381, litania unui nefericit: „Vă rog frumos, ajutaţi-mă… sînt un biet handicapat… electrocutat de tren la 27.000 de volţi… cinci bănuţi, un leu… orice sumă este importantă pentru mine… de la dvs. mai puţin, de la Dumnezeu mai mult… eu poate am găuri foarte mari şi foarte adînci…“ (D. S.)
● Mai nou s-a descoperit că depresia este cauzată de o proteină numită CRF1, apoi cercetătorii au ajuns la concluzia că plictiseala cronică este semnul unui organism fragil, pofta de viaţă e influenţată mai mult de tipul de personalitate decît de situaţia materială, obezitatea este favorizată şi de somnul insuficient, iar poziţia corpului îţi afectează memoria… De unde se vede că n-avem nici o scăpare! (M. C.)
● Am auzit că s-a oficializat slujba de sfinţire pentru autoturisme. Uşor iritat de valul de ironii din mass-media, un site creştin ortodox susţine că există şi multe alte ierurgii (lucruri care beneficiază de sfinţire), „de la icoane la calorifere“, însă nu menţionează nimic despre device-urile moderne, despre binecuvîntarea lor, de la laptop la Smartphone. Nu de alta, dar laptop-ul meu ar avea nevoie urgentă de o intervenţie divină. (S. G.)
● Bodega Gării de Est se numeşte „La pierde tren“. O poezie! Să-ţi mai vină să pleci undeva? (A. P.)
Foto: S. Georgescu
