Cu ochii-n 3,14

Publicat în Dilema Veche nr. 495 din 8-14 august 2013
Cu ochii n 3,14 jpeg

CERCETĂTORII BRITANICI
AU DESCOPERIT CĂ
DIETA CU BOMBOANE PROMITE,
DUPĂ O CURĂ DE 90 DE ZILE,
UN MILION SĂNĂTOS


● Adevărul publică nişte ştiruţe din ciclul „Cercetătorii britanici au descoperit că…“ Printre altele, rubrica „Stil de viaţă“ ne anunţă că 1.200.000 de ţînţari ar putea lăsa un om fără nici o picătură de sînge. Ăsta da stil de moarte! (M. M.)

● Am un prieten care, mai nou, ţine dietă digitală. După carbohidraţi şi dulciuri, a renunţat, pentru cîteva luni, la e-mail şi Facebook. Cînd o să-şi termine dieta digitală speră să fie într-o formă comunicativă mai bună. (M. C.)

● La cinema, în Franţa, am descoperit paharul cu bomboane. În general, crănţănitoare. Lion, Top Crunch… în loc de floricele. O idee posibilă, deşi nerecomandată diabeticilor. (I. P.)

● Cei de la Vichy au lansat şi în farmaciile româneşti un produs minune, Dercos Neogenic, ceva pe bază de celule stem care promite, după o cură de 90 de zile, creşterea a 1.700 de fire de păr absolutamente noi. No kidding? 1.700 în cap? Numărate cu lupa? Şi dacă nu ies decît 1.666? (S. S.)

● Guvernul britanic a aprobat o dezbatere în Parlament care va avea loc anul viitor despre o tehnică de reproducere asistată în care ADN-ul a trei părinţi este folosit pentru a crea un embrion sănătos. Tehnica e cunoscută sub numele „trei părinţi“. Să înţeleg că în viitorul apropiat vom face copii în grup? (A. P.)

● Potrivit unui studiu realizat de banca UBS Wealth Management Americas, 72% din milionarii cu un singur milion şi 40% din cei care au între 1 şi 5 milioane de dolari nu se simt bogaţi. Dar cum se simt? (L. V.)

CERCETĂTORII BRITANICI
AU DESCOPERIT CĂ
ANIMALELE PIERDUTE
ÎN NOIEMBRIE
(PRIN ANALOGIE
CU ULTIMA VREME)
POT SĂ-ŞI SCHIMBE DESTINUL,
CICATRIZÎNDU-SE


● Deci animalele (unele) folosesc unelte şi pun capcane, fac sex şi, de plăcere, îşi înşală partenerii, sînt voyeuriste, fură, dar au şi simţul dreptăţii, cad în depresie şi suferă la moartea tovarăşilor lor, iar acum s-a descoperit că cimpanezii şi urangutanii au amintiri vechi de cîţiva ani. Nouă ce ne mai rămîne? (M. C.)

● Într-o seară de sfîrşit de iulie, în faţa blocului, un grup de copii pe la vreo 10-12 ani cînta lălăit: „Un elefaaant se legăăăna pe o pînză de păiaaanjen… Şi fiindcă ea nu se rupea au mai chemat un elefaaant“. Mai avem o şansă, mi-am zis, cîntecelele din repertoriul copilăriei – de tipul „Un elefant“ sau „Gărgăriţă-riţă“ – nu-s complet pierdute, iar „copiii din ziua de azi“ ştiu să mai şi scoată nasul din smartphone-uri. (P. M.)

● „Oscar Benton is still alive“, scrie pe afişul care anunţă concertul din noiembrie. Totuşi, pînă în noiembrie se pot întîmpla multe. (L. V.)

● Mai întîi un pic de teorie, pe urmă o să vedeţi unde vreau s-ajung. Orice lucru, obiect etc. nou apărut are nevoie de un nume, de acord. Cînd nu se poate folosi un cuvînt deja existent în limbă (în orice limbă), se inventează unul nou. De acord. De exemplu, cînd banda magnetică a fost introdusă într-o casetă, aparatul cu ajutorul căruia se putea asculta înregistrarea de pe casetă a fost numit, cu un termen inventat, „casetofon“, prin analogie cu „magnetofon“. (În italiană, bunăoară, i s-a zis, în limbaj popular, „mangianastri“, adică „mănîncă-benzi“.) Şi acum vin la subiect. După ’89, s-a dezvoltat un sport nou: fotbalul în sală. Dar, ce naiba, nu i s-a putut găsi alt nume decît „futsal“?… (M. V.)

● Ştiaţi că în ultima vreme s-au descoperit 33 de specii noi de furnici, pe lîngă cele 15.000 care existau deja în
mod „oficial“? O ştire care mi-a dat furnicături, pe bune… (A. P.)

● În Japonia, superstiţioşii pot acum să-şi opereze liniile din palmă cu ajutorul unui bisturiu electric, în speranţa că astfel pot să-şi schimbe destinul. Cicatrizîndu-se, arsurile desenează apoi alte linii noi în palmă. Potrivit Japan Daily Express, o operaţie costă în jur de 655 de euro. Nici destinul ăsta nu-i chiar aşa un chilipir. (A. M. S.)

CERCETĂTORII BRITANICI
AU DESCOPERIT,
ÎN PEISAJUL CONTEMPORAN,
O MODALITATE
DE A ÎNCERCA FOCUL


● Un personaj continuu în peisajul stradal de azi: fata cu sticluţă în mînă, care a aflat că nimic nu e mai important pe lume decît hidratarea. (D. S.)

● Din cîte mi-am dat seama, Omar Hayssam e un fel de Harry Houdini contemporan & oriental: apare, dispare, iar apare, iar dispare. Şi cînd apare, şi cînd dispare, e circ. (M. M.)

● Citesc, dimineaţa, la cafea, un titlu pe un site de ştiri: „Cercetătorii au descoperit o modalitate de a creşte dinţi din urină“. Cu alte cuvinte, „pentru a avea nişte dinţi sănătoşi, beţi cel puţin doi litri de apă pe zi“. (S. G.)

● Se desfiinţează ICR-urile locale, alea care, deşi n-au apucat să facă absolut nimic, au cheltuit, totuşi, nişte bani de la buget. Cine plăteşte pentru acest proiect inutil şi ratat încă din start? Dan Perjovschi se întreba săptămîna trecută dacă i se va reţine lui Andrei Marga din pensie. Altfel, se pare că, în mandatul său, Lilian Zamfiroiu va încerca să îndrepte cît mai mult din ce-a stricat Marga, aducînd ICR-ul pe cît posibil la nivelul de dinaintea directoratului lui Patapievici. Ponta a furat patru ani de doctorat, USL a furat şapte ani de promovare culturală! (M. C.)

● După ce am văzut concertul metalo-pirotehniştilor Rammstein de săptămîna trecută, unde focul deschis a însoţit mai toate riff-urile de chitară, mi-e foarte clar că nu putem conta pe ei pentru a milita împotriva exploatării gazelor de şist. (M. C.)

Foto: L. Muntean

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Alina Parnescu face carieră în muzica populară FOTO Arhivă personală A.P.
Studenta romă de la Conservator îndrăgostită de folclor: „Drept să vă spun, acasă n-am ascultat Bach!“
Studentă la Conservatorul din București, în anul III, o tânără de etnie romă vrea să ducă mai departe folclorul românesc. Alina Parnescu s-a născut la Rovinari și recunoaște că acasă nu a ascultat Bach.
Coronavirus covid virus FOTO Shutterstock
Bilanț COVID. Peste 900 de cazuri noi în ultimele 24 de ore. Câte decese au fost raportate
Un număr de 935 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore.
Ministrul german al Apărării Lambrecht a vizitat Odesa FOTO Profimedia
Ministrul german al Apărării a vizitat Odesa și a promis livrarea unui sistem de apărare aeriană. Ce va primi Moldova
Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a efectuat o vizită neanunțată în orașul portuar ucrainean Odesa, întâlnindu-se cu omologul său Oleksi Reznikov și, la un moment dat, fiind obligat să intre într-un adăpost antiaerian după declanșarea alarmei de raid aerian.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.