Cu ochii-n 3,14

Publicat în Dilema Veche nr. 504 din 10-16 octombrie 2013
Cu ochii n 3,14 jpeg

O FORMĂ SIMPATICĂ DE ATITUDINE
FAŢĂ DE CUTREMURE: ZECE OAMENI
UMPLÎND SPAŢIUL CU SPECULAŢII  

● O formă simpatică de globalizare: restaurantul chinezesc „Latin“ din Bacău. (A. M. S.)

● La Tîrgul de Carte de la Göteborg m-am numărat printre jurnaliştii şi scriitorii care au stat închişi cîte un sfert de oră într-o celulă întunecată în semn de protest faţă de autorităţile etiopiene care, acum 12 ani, l-au închis fără proces pe jurnalistul suedez Dawit Isaak, despre care nu se ştie nici măcar dacă mai este în viaţă. Mai multe despre acest caz găsiţi aici: www.freedawit.com/faq?lang=eng. Aştept momentul – cred că e timpul – în care şi instituţiile culturale, breslele artiştilor, bienalele şi tîrgurile de carte de la noi să ia atitudine faţă de abuzurile, inclusiv mediatice, comise împotriva artiştilor şi scriitorilor români sau de aiurea. (M. C.)

● Apocalipsa de toamnă e în direct la ştiri: cea mai friguroasă zi de 1 octombrie din ultimii 80 de ani, ploi, ninsori, cutremure… şi umbrele care se strică în primele cinci minute după ce le cumperi, aşa că le arunci, iar străzile devin adevărate „cimitire“ de umbrele. M-am lămurit: de fapt, era vorba despre Apocalipsa umbrelelor! (A. P.)

● Din transcrierea unei convorbiri telefonice dintre Dan Voiculescu şi fiica sa în legătură cu dosarul de şantaj, rezultă că patronul Antenelor ar fi cerut la un moment dat ca o delegaţie să meargă la RCS&RDS „să ceară să vorbească cu denunţătorul ăsta“. Iar delegaţia să fie formată din „oameni serioşi“, „zece oameni, da’ zece oameni de ăştia, adică Mihai Gâdea, Sandra Stoicescu…“. Bun, ne-am liniştit. Am aflat ceva nou despre conceptul de „om serios“. (M. V.)

O FORMĂ SIMPATICĂ 
DE CUM-NECUM: ECHIVALENTUL 
A 50 DE CUVINTE, ÎN PICIOARE, 
PE MAI PUŢIN DE 45 DE CUVINTE

● Într-un supermarket, la raionul de articole casnice, am descoperit o „perie de frecat guadalupe“. Cum-necum, dar m-a cuprins un fior naţionalist: adică perie de frecat maria sau viorica de ce nu există? (S. G.)

● Experiment despre cinste şi onestitate realizat de Reader’s Digest. Jurnaliştii „pierd“, în mai multe oraşe, cîte 12 portofele conţinînd echivalentul a 50 de dolari şi datele de contact ale posesorului. La Bucureşti, din cele 12 portofele sînt recuperate patru. Exact ca la Zürich. În topul onestităţii sîntem pe acelaşi loc cu elveţienii. Pe locul 11 din 16 – căci la Helsinki, Mumbai, Budapesta, New York, Moscova, Amsterdam, Berlin, Ljubljana, Londra şi Varşovia au fost recuperate mai multe portofele. Dar, oricum, e renconfortant să ştii că elveţienii fură tot atît cît românii. S-a mai prăbuşit un mit. (M. M.)

● Seară ploioasă de octombrie, pe Căderea Bastiliei; eu – încercînd să găsesc un loc de parcare. Aproape de capăt apare un loc salvator lîngă o clădire unde nu era nici un semn de „Interzis“ sau „Nu parcaţi“. Parchez şi cobor din maşină, cînd aud vocea unei bătrînici care îşi iţise capul pe geam, agăţîndu-mă cu următoarele cuvinte: „Las-o aici, mamă, că am eu grijă de ea. Ştiu că eşti drăguţă cu mine, îmi dai şi mie ceva…“ Aviz parcagiilor din Bucureşti: aveţi concurenţă serioasă. (P. M.)

● Cea mai tare sonerie a unui telefon pe care am auzit-o în ultimul timp: „Trei culori cunosc pe lume“, imnul pe care-l cîntam noi, pionierii, în fiecare dimineaţă, în picioare, pe vremea aceea… Şoferul de taxi al cărui telefon suna aşa mi-a zis, cînd am recunoscut melodia: „Nu-i aşa că era mişto atunci?“ (I. P.)

● Cardinalul italian Gianfranco Ravasi, aşa-numitul ministru al Culturii de la Vatican, a declarat la o întîlnire cu presa că Iisus a fost „primul care a folosit Twitter-ul ca să comunice celor din jur fraze esenţiale de mai puţin de 45 de cuvinte, precum «Iubiţi-vă unii pe alţii»“. Iată cum obsesia comunicării îl poate face pe un cardinal mai catolic decît Papa. (S. S.

O FORMĂ SIMPATICĂ 
DE TEHNOLOGIE ÎMBRĂCATĂ GROS:
CINEVA OFERĂ SERVICII DE EPILOG

● O gaşcă de meduze a intrat săptămîna trecută în conductele uneia dintre cele mai mari centrale nucleare din lume, centrala suedeză de la Oskarsham, blocîndu-i activitatea. La Oskarsham se foloseşte aceeaşi tehnologie ca la Fukushima. De curînd, un mare lanţ japonez de fast-food a anunţat că intenţionează să cultive orez şi legume într-o fermă aflată la 100 km de reactoarele de la Fukushima. Biologii avertizează că se vor înmulţi din ce în ce mai mult cazurile meduzelor care înfundă conductele centralelor. Să mai spună cineva că nu există conspiraţii mondiale. (L. V.)

● România văzută din tren e în continuare suprarealistă şi surprinzătoare. În gara din Mărăşeşti, pe timpul staţionării trenului cu care călătoream, o femeie îmbrăcată gros, cu căciulă pe cap, s-a spălat tacticoasă pe dinţi. Apa o scuipa pe şina de cale ferată. (A. M. S.)

● Primesc zilele trecute următorul comunicat de presă: „În urma unei defecţiuni la Metroul Bucureşti, evenimentul de astăzi – în urma căruia trebuia să aflăm dacă POEZIA POATE FACE O LUME MAI BUNĂ – s-a amînat pentru mîine.“ A doua zi eu n-am mers cu metroul, a aflat cineva dacă POEZIA POATE FACE O LUME MAI BUNĂ? (L. V.)

● Pe panoul publicitar al unei firme de „security“ scrie că oferă servicii de „pază umană“. Există şi pază inumană? (M. V.)

● Epilog la defilarea meseriilor din precedentele Dileme vechi: cu numărul 245111, între meseriile de „plior confecţii“ şi „poleitor filiere“, Nomenclatorul de meserii înregistrează meseria de poet. (D. S.)

Foto: Ş. Georgescu

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Soldații ucraineni au recucerit Lîman FOTO Twitter / Defense of Ukraine
Rușii, uluiți de dârzenia ucrainenilor de la Lîman: „Îi loveau gloanțele, dar înaintau ca nebunii”
Un soldat rus, care a fost rănit în lupta pentru orașul Lîman, a relatat cum soldații ucraineni continuau să avanseze în timp ce se trăgea asupra lor.
loto
Rezultatele LOTO 6 din 49, Joker 5 din 40, Noroc de duminică, 2 octombrie. Numerele câştigătoare
Loteria Română a anunţat numerele extrase duminică, 2 octombrie 2022, la Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 şi Super Noroc.
pompieri romani in grecia foto igsu
Avarie ivită la golirea Barajului Lacului Piscicol Tăul Mare. Localnicii vor fi evacuaţi preventiv
Primarul comunei Roșia Montană a semnalat o avarie la golirea de fund a Barajului Lacului Piscicol Tăul Mare, Localnicii din avalul Lacului de acumulare Piscicolă Tăul Mare vor fi evacuaţi preventiv.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.