Cu ochii-n 3,14

O FORMĂ SIMPATICĂ DE ATITUDINE
FAŢĂ DE CUTREMURE: ZECE OAMENI
UMPLÎND SPAŢIUL CU SPECULAŢII  

● O formă simpatică de globalizare: restaurantul chinezesc „Latin“ din Bacău. (A. M. S.)

● La Tîrgul de Carte de la Göteborg m-am numărat printre jurnaliştii şi scriitorii care au stat închişi cîte un sfert de oră într-o celulă întunecată în semn de protest faţă de autorităţile etiopiene care, acum 12 ani, l-au închis fără proces pe jurnalistul suedez Dawit Isaak, despre care nu se ştie nici măcar dacă mai este în viaţă. Mai multe despre acest caz găsiţi aici: www.freedawit.com/faq?lang=eng. Aştept momentul – cred că e timpul – în care şi instituţiile culturale, breslele artiştilor, bienalele şi tîrgurile de carte de la noi să ia atitudine faţă de abuzurile, inclusiv mediatice, comise împotriva artiştilor şi scriitorilor români sau de aiurea. (M. C.)

● Apocalipsa de toamnă e în direct la ştiri: cea mai friguroasă zi de 1 octombrie din ultimii 80 de ani, ploi, ninsori, cutremure… şi umbrele care se strică în primele cinci minute după ce le cumperi, aşa că le arunci, iar străzile devin adevărate „cimitire“ de umbrele. M-am lămurit: de fapt, era vorba despre Apocalipsa umbrelelor! (A. P.)

● Din transcrierea unei convorbiri telefonice dintre Dan Voiculescu şi fiica sa în legătură cu dosarul de şantaj, rezultă că patronul Antenelor ar fi cerut la un moment dat ca o delegaţie să meargă la RCS&RDS „să ceară să vorbească cu denunţătorul ăsta“. Iar delegaţia să fie formată din „oameni serioşi“, „zece oameni, da’ zece oameni de ăştia, adică Mihai Gâdea, Sandra Stoicescu…“. Bun, ne-am liniştit. Am aflat ceva nou despre conceptul de „om serios“. (M. V.)

O FORMĂ SIMPATICĂ 
DE CUM-NECUM: ECHIVALENTUL 
A 50 DE CUVINTE, ÎN PICIOARE, 
PE MAI PUŢIN DE 45 DE CUVINTE

● Într-un supermarket, la raionul de articole casnice, am descoperit o „perie de frecat guadalupe“. Cum-necum, dar m-a cuprins un fior naţionalist: adică perie de frecat maria sau viorica de ce nu există? (S. G.)

● Experiment despre cinste şi onestitate realizat de Reader’s Digest. Jurnaliştii „pierd“, în mai multe oraşe, cîte 12 portofele conţinînd echivalentul a 50 de dolari şi datele de contact ale posesorului. La Bucureşti, din cele 12 portofele sînt recuperate patru. Exact ca la Zürich. În topul onestităţii sîntem pe acelaşi loc cu elveţienii. Pe locul 11 din 16 – căci la Helsinki, Mumbai, Budapesta, New York, Moscova, Amsterdam, Berlin, Ljubljana, Londra şi Varşovia au fost recuperate mai multe portofele. Dar, oricum, e renconfortant să ştii că elveţienii fură tot atît cît românii. S-a mai prăbuşit un mit. (M. M.)

● Seară ploioasă de octombrie, pe Căderea Bastiliei; eu – încercînd să găsesc un loc de parcare. Aproape de capăt apare un loc salvator lîngă o clădire unde nu era nici un semn de „Interzis“ sau „Nu parcaţi“. Parchez şi cobor din maşină, cînd aud vocea unei bătrînici care îşi iţise capul pe geam, agăţîndu-mă cu următoarele cuvinte: „Las-o aici, mamă, că am eu grijă de ea. Ştiu că eşti drăguţă cu mine, îmi dai şi mie ceva…“ Aviz parcagiilor din Bucureşti: aveţi concurenţă serioasă. (P. M.)

● Cea mai tare sonerie a unui telefon pe care am auzit-o în ultimul timp: „Trei culori cunosc pe lume“, imnul pe care-l cîntam noi, pionierii, în fiecare dimineaţă, în picioare, pe vremea aceea… Şoferul de taxi al cărui telefon suna aşa mi-a zis, cînd am recunoscut melodia: „Nu-i aşa că era mişto atunci?“ (I. P.)

● Cardinalul italian Gianfranco Ravasi, aşa-numitul ministru al Culturii de la Vatican, a declarat la o întîlnire cu presa că Iisus a fost „primul care a folosit Twitter-ul ca să comunice celor din jur fraze esenţiale de mai puţin de 45 de cuvinte, precum «Iubiţi-vă unii pe alţii»“. Iată cum obsesia comunicării îl poate face pe un cardinal mai catolic decît Papa. (S. S.) 

O FORMĂ SIMPATICĂ 
DE TEHNOLOGIE ÎMBRĂCATĂ GROS:
CINEVA OFERĂ SERVICII DE EPILOG

● O gaşcă de meduze a intrat săptămîna trecută în conductele uneia dintre cele mai mari centrale nucleare din lume, centrala suedeză de la Oskarsham, blocîndu-i activitatea. La Oskarsham se foloseşte aceeaşi tehnologie ca la Fukushima. De curînd, un mare lanţ japonez de fast-food a anunţat că intenţionează să cultive orez şi legume într-o fermă aflată la 100 km de reactoarele de la Fukushima. Biologii avertizează că se vor înmulţi din ce în ce mai mult cazurile meduzelor care înfundă conductele centralelor. Să mai spună cineva că nu există conspiraţii mondiale. (L. V.)

● România văzută din tren e în continuare suprarealistă şi surprinzătoare. În gara din Mărăşeşti, pe timpul staţionării trenului cu care călătoream, o femeie îmbrăcată gros, cu căciulă pe cap, s-a spălat tacticoasă pe dinţi. Apa o scuipa pe şina de cale ferată. (A. M. S.)

● Primesc zilele trecute următorul comunicat de presă: „În urma unei defecţiuni la Metroul Bucureşti, evenimentul de astăzi – în urma căruia trebuia să aflăm dacă POEZIA POATE FACE O LUME MAI BUNĂ – s-a amînat pentru mîine.“ A doua zi eu n-am mers cu metroul, a aflat cineva dacă POEZIA POATE FACE O LUME MAI BUNĂ? (L. V.)

● Pe panoul publicitar al unei firme de „security“ scrie că oferă servicii de „pază umană“. Există şi pază inumană? (M. V.)

● Epilog la defilarea meseriilor din precedentele Dileme vechi: cu numărul 245111, între meseriile de „plior confecţii“ şi „poleitor filiere“, Nomenclatorul de meserii înregistrează meseria de poet. (D. S.)

Foto: Ş. Georgescu