La prima vedere

Publicat în Dilema Veche nr. 1011 din 24 august – 30 august 2023
image

Trei secunde este suficient să treacă pentru a decide în ce măsură ne place cineva, dacă ar fi să dăm crezare psihologilor de la Universitatea din Pennsylvania. Ei au realizat un studiu pe un eșantion de 10.000 oameni participanți la Speed Dating – o modalitate de a cunoaște un partener potrivit într-o întîlnire de grup, unde discuți cîteva minute cu fiecare, pe rînd, apoi tragi concluziile, alegi și speri să fii plăcut și tu. Cine crede că atracția nu se poate cuantifica într-un tabel cu categorii bine puse la punct se înșală, se pare. 

Experții de la Princeton vin și spun, cu argumentele lor, că e nevoie de ceva mai mult pentru a ne face o primă impresie despre cineva: șapte secunde. Psihologul Alexander Todorov și-a dedicat o parte însemnată a cercetărilor sale explicării felului în care fața unei persoane noi ne poate influența în formularea unor judecăți despre aceasta. De multe ori, ne induce în eroare. Cartea sa, Face Value: The Irresistible Influence of First Impressions, apărută în 2017, susține ideea că nu-ți poți baza părerea despre o persoană pe felul în care se prezintă la prima vedere. Că, deși ne formăm astfel de opinii tot timpul și lucrul acesta nu îl putem împiedica, ar fi de preferat să nu le lăsăm să ne influențeze deciziile importante. Contrar multor credințe, fețele nu vin cu o hartă a personalităților celorlalți, ci, mai degrabă, impresiile pe care ni le lasă sînt o dovadă a prejudecăților noastre. 

Un alt studiu, care a fost plasat multă vreme în ograda Universității din New York, dar care s-a dovedit a fi mai degrabă un mit, extrem de vehiculat online, este „regula 7/11”. Conform acesteia, oamenii iau 11 decizii în primele șapte secunde în care cunosc pe cineva. Printre altele, apreciază nivelul de educație și pe cel economic al celuilalt, credibilitatea și onestitatea, gradul de sofisticare și pe cel de succes. Se pare că restul timpului ni-l petrecem încercînd să găsim justificări care să vină în sprijinul opiniei pe care ne-am format-o deja. Prin urmare, este important să fii capabil să lași o primă impresie bună – de unde și o listă nesfîrșită de sfaturi și modalități prin care poți atinge acest obiectiv: a te îmbrăca potrivit evenimentului, cu haine pe măsura ta și cu accesorii atent alese, a rosti cuvintele mai rar și clar, a zîmbi și a-ți privi interlocutorul în ochi sînt printre ele.

M-am tot întrebat de ce placem anumite persoane din prima. De ce, de multe ori, instinctul mi-a spus că trebuie să întîlnesc pe cineva și față în față, după mai multe conversații în scris, iar realitatea a dovedit că avem povești de viață, cu bune și cu rele, asemănătoare și, în cîteva minute, discuția s-a legat de parcă ne-am fi cunoscut de cînd e lumea. Cum se face că acei oameni cărora le-am trimis un mesaj pe care aș fi putut să-l expediez oricui nu mi-au înșelat așteptările și au venit și ei pînă la jumătatea drumului. Am crezut multă vreme că, fiind o persoană introvertită, pe care colectivitățile o obosesc, la fel și ieșirile prea dese din casă, sînt practic condamnată să nu-mi mai fac vreodată prieteni noi, dar trecutul recent m-a contrazis în mod neașteptat.

image

Un studiu publicat de U.S. National Library of Medicine în 2016 și numit Friendship chemistry: An examination of underlying factors și-a propus să analizeze „chimia interpersonală”, adică conexiunea care apare între doi indivizi încă de la prima lor întîlnire și posibilitatea ca ei să devină prieteni, în interpretarea non-romantică a acestui termen. Se pare că această chimie ține de interesele și valorile comune, de comunicativitate, de similaritățile în trăsăturile de caracter, de gradul de deschidere al fiecăruia și de genul de umor. Iar a fi extrovertit nu te predispune la a avea neapărat mai multă „chimie” cu cei din jur. 

A fost analizat și numărul de ore în care se leagă o prietenie bună, într-o altă cercetare ale cărei rezultate au apărut în Sage Journals, în 2019. Eșantionul a fost format din oameni care se mutaseră recent și încercau să-și facă prieteni noi, precum și din studenți care tocmai începuseră universitatea. În linii mari, se pare că e nevoie să treacă pînă la 60 de ore pentru a fi amic cu cineva, între 80 și 100 de ore petrecute împreună pînă să deveniți prieteni și cam 200 pentru a promova persoana respectivă la statutul de prieten apropiat. Tinerii sînt cei care își fac prieteni noi mai ușor, în general pentru că au și mai mult timp alocat pentru așa ceva. De îndată ce ai un serviciu, o familie, mai ales dacă locuiești într-un oraș mare și consumi multe ore în trafic, devine din ce în ce mai dificil să îți lărgești cercul apropiaților, dacă nu faci din asta o prioritate.

Închei turul universităților și al studiilor cu un experiment mai neobișnuit realizat de Yale în 2008, care a demonstrat că oamenii puși să evalueze o persoană pe baza unor informații scrise despre ea au perceput-o avînd un caracter mai cald dacă țineau în mînă, în timpul exercițiului, o băutură fierbinte, comparativ cu cei care primiseră una cu gheață. Impresia lor a fost, prin urmare, influențată de temperatură, nu degeaba se spune că persoanele „calde” sînt cele care își fac cei mai mulți prieteni. La fel, cred eu, ne condiționează împrejurările în care cunoaștem pe cineva – dacă sîntem relaxați într-o vacanță sau bucuroși de o reușită profesională, dacă ambianța este una plăcută sau dacă muzica ne spune o poveste anume, vom tinde să-l privim pe cel din fața noastră cu alți ochi, mai îngăduitori.

Numitorul comun al cercetărilor pe care le-am menționat este afirmația conform căreia sănătatea mintală și fizică, precum și calitatea vieții unei persoane sînt afectate direct de capacitatea acesteia de a avea relații interpersonale împlinite. Că însingurarea, care nu e același lucru cu singurătatea, și lipsa de satisfacție au și ele legătură cu absența unei chimii pe care să o simțim în raport cu alte persoane. Găsirea și cultivarea chimiei pînă ajunge la rangul de prietenie apropiată pretind de la noi, precum toate lucrurile care contează, timp.

* * *

Friendship chemistry: An examination of underlying factors (NLM, 2016)

How many hours does it take to make a friend? (Sage Journals, 2019)

Experiencing Physical Warmth Promotes Interpersonal Warmth (Science, 2008)

image png
Supraviețuire
Pentru că am aflat de pe Facebook că o pisică îngheață și moare de frig la -15 de grade.
image png
Autenticitatea, între parfum și mujdei
În psihologie, esența unei personalități este definită, în principiu, de cinci caracteristici centrale.
image png
Speranța
Speranţa este una dintre virtuţile teologice.
image png
Scriptura: arbore, spital, cer
Pentru că Dumnezeu însuși li se dezvăluie ca o carte care „nu se închide”.
image png
Inima casei
Acum, la facultate, împreună cu colegele mele, doctorande în arhitectură, Irina Scobiola și Silvia Costiuc, îi învățăm pe studenții noștri cum să proiecteze o locuință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Sau că liliecii sînt, în unele privințe, niște creaturi de invidiat? Sau că bat sex e totuna cu bad sex?
image png
Moș Nicolae
Poveștile lor nu mi-au diminuat cu nimic credința în Moși.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Sărbătorile vin!”
Problema nu prea are legătură cu renul Rudolf și vorbește mai mult despre tine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.