Ieșirea din bulă – azi, în România

Publicat în Dilema Veche nr. 784 din 28 februarie – 6 martie 2019
Ieșirea din bulă – azi, în România jpeg

Fiecare dintre noi își are, desigur, tabieturile și plăcerile lui, care-i fac viața dacă nu mai frumoasă, măcar mai suportabilă. Cu toții ne străduim să ne creăm propria bulă în care să trăim cît mai feriți de intemperii și mai adînciți în utopii.

Unii dintre noi muncim, zilnic, în locuri care nu sînt chiar pe gustul nostru. Alături de oameni care dacă nu ne displac, măcar ne sînt indiferenți. Facem lucruri deloc de plăcere, poate cu conștiinciozitate sau măcar cu un oarecare simț al datoriei. Pentru că trebuie să trăim din ceva, chiar dacă ne visăm altceva. Dacă facem parte dintre puținii, aș zice, norocoși, care „prestăm“ zilnic ceea ce ne place, sîntem cu atît mai dihai în bulă: lucrăm la ea zi și noapte. O construim și o înfrumusețăm, îi adăugăm propriile noastre variante – sperăm mai puțin kitsch – de mileuri și pești de pe televizor. Cu eforturile astea, bula noastră, dintr-un autoinventat latex, se face tot mai rezistentă și mai puțin receptivă la exterior.

Doar că sînt momente cînd, totuși, exteriorul dă năvală peste din greu făurita noastră bulă. Cînd o asaltează aruncînd, mai întîi, cu pietricele mici în ea, doar-doar s-o face praf, apoi cu pietre tot mai mari, ajungînd, în cele din urmă, la bolovani. Cînd un asemenea cataroi vine peste bula ta, chiar dacă nu reușește să spargă latexul și apoi chiar propriul tău cap din interiorul bulei, măcar o zguduie și o rostogolește zdravăn. Simți cum o iei la vale – pe o vale abruptă – cu bila ta cu tot. Și te întrebi, înghețat de frică, dar și tremurînd de furie, cum o poți opri. Fiindcă zguduielile ei nu au legătură cu eforturile tale de a o vopsi în albastru și a o tapeta cu floricele pe dinăuntru. Ci cu diverse impulsuri din exerior.

E clar că, în asemenea momente, s-a dus pe apa sîmbetei confortul din bulă. Că, oricît ai vrea să te faci că nu vezi ce e dincolo de seninul albastrului autozugrăvit, ai, totuși, ochi și vezi. Vezi că n ai cum să faci abstracție de țara în care trăiești și de ce se întîmplă în ea, oricît de zen te-ai da. Dacă, așa cum s-a întîmplat din nou acum și cum se întîmplă de vreo doi ani încoace, Justiția, printre altele, e amenințată, nu poți decît să spargi bula și să ieși la lumină. Odată ieșit, ai să-ți aduci aminte că, de fapt, asta e viața de cetățean cît de cît responsabil: n-ai decît să te refugiezi în bulă, din cînd în cînd, să pierzi timpul cu realități paralele. Dar nu și în momentele de criză: atunci trebuie să ieși, chiar cu eforturi (nu e ușor să-ți spargi învelișul la care ai muncit atît). Să ieși și să te revolți.

Să te revolți, veți spune, asta sună nelalocul lui, dramatic, exagerat. N-aș zice. Genul ăsta de revoltă, în care protestezi pașnic cînd ceva nu merge bine în țara ta, cînd Guvernul o ia pe arătură, cînd sînt încălcate libertăți și nu se respectă legi, e firesc. E clar că identitatea de cetățean a devenit, pentru cei care vor să trăiească într-o lume normală, una obligatorie. Nu o dată, nu din cînd în cînd, ci à la longue. A intrat, aș zice, în „fișa postului“ de cetățean trăitor în România. În România postcomunistă, despre al cărei trecut nu putem și nu trebuie să uităm, pe care nu e cazul să-l distorsionăm și nicidecum să-l trăim nostalgic: am avut dictatură, în România, și dacă nu vrem să ni se în-tîmple asta din nou, trebuie să fim mereu cu urechile ciulite (oricît de obositor ar fi) și să reacționăm cînd sesizăm cel mai mic dezechilibru în direcția asta. Pașnic, rațional, atît cît ne stă în putință. Dar să fim capabili să ieșim din bulă de cîte ori e cazul, să știm că asta e dinamica: intrăm în bulă, dar nu forever, și ieșim repede, cînd e cazul.

Nici n-ar trebui să ne mai fie greu, pentru că ne-am obișnuit cu asta, dacă nu de pe vremea Pieței Universității, măcar din 2017 încoace. Am stat și pe geruri uriașe, am luat și gaze, apoi, pe 10 august (unii mai mult decît alții). Ne a intrat, unora dintre noi, desigur, deja, în reflex. Ieșirea din bulă și reacția la cîte o nouă ordonanță a Guvernului, dată cînd ți-e lumea mai dragă, au devenit precum gimnastica de dimineață (doar că nu chiar, Slavă Domnului, în fie-care dimineață). Așa cum ne bem cafeaua, privim cerul și ascultăm știrile cînd ne trezim, cum ne mîncăm puiul Sichuan și ne bem paharul de vin roșu, pe fundalul unui serial de la Netflix mai spre seară, cum ne ducem la M60 sau la Starbucks să lucrăm și să bem un Flat -White cu o inimioară sau o frunzuliță deasupra după-amiezele, ori la Cărturești, la sală sau la mall, și unii dintre noi chiar la biserică, tot așa cred că putem merge și în piață. Cînd vedem că ne sînt amenințate libertățile și că legile se încalcă. Chiar dacă nu ne vine să credem că se poate întîmpla ceva foarte rău și ni se pare că e vorba, mai curînd, de teorii ale conspirației. (Așa au crezut și bunicii și părinții noștri cînd, în loc să vină americanii pe care-i tot așteptau, s au trezit, unii dintre ei, în temnițele comuniste.)

Mulți dintre noi deja o fac. Firesc, așa cum spuneam. Cred că e deja – cel puțin deocamdată – un mod de viață.

Foto: Andrei Ivan

Cea mai bună parte din noi jpeg
Și dacă nu o să se termine?
Sperăm că celălalt ne va accepta cu toate bandajele noastre.
Zizi și neantul jpeg
Ploi
Eram, se poate spune, invincibilă cu armura asta de plastic: torentele și bulboanele nu mă puteau doborî.
E cool să postești jpeg
Noile adicții ale adolescenților
Sînt aceste nevoi satisfăcute prin adicții? Doar temporar, însă efectele sînt copleșitoare.
p 20 Breugel, Ispitirea Sfintului Anton (detaliu) jpg
Literatură și experiență mistică
Cuvîntul poetic asigura această trecere din „mediul exterior” în „mediul interior”.
foto BTC DV bis jpeg
De ce blîndețea?
E aici ceva din alchimia virtuții la fel de veche ca natura umană.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe lîngă ofertele de serviciu, la mica publicitate apar uneori (ca în ziarul Libertatea de vineri, 24 martie 2023) și oferte matrimoniale: „DOMN București doresc doamnă 70 ani pt. a îi oferi feeria vieții“. De nerefuzat. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.