Un exemplu

Publicat în Dilema Veche nr. 185 din 27 Aug 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

N-am fost niciodată la Bordeaux. Totuşi, ţinînd seama de informaţiile recente care au circulat în presa franceză şi internaţională, nu e numai un loc care merită cunoscut, ci acolo se oferă o lecţie de administraţie urbană. Succesul ei, anul acesta, a legitimat o promovare prestigioasă a marelui centru din vestul Franţei, prin înscrierea sa pe lista UNESCO a patrimoniului mondial. Aşadar, alături de Bruges sau Siracusa, unde respectarea arhitecturii istorice a fost asigurată la nivel maxim. Pe acea listă figurează şi monumente din România. Dar, în general, această distincţie se acordă unei clădiri sau unui grup de clădiri de vastă iradiere culturală şi mult mai rar unui oraş mare, căruia vîrstele sale succesive i-au alterat substanţa cea mai preţioasă. De astă dată a fost introdusă în patrimoniul mondial aproape jumătate din suprafaţa oraşului, 1850 ha, adică cel mai mare perimetru urban înscris vreodată pe listă. Ceea ce ne interesează în situaţia de la Bordeaux este o strategie managerială care a pus în valoare monumentele şi a armonizat spaţiile publice în raport cu necesităţile populaţiei şi cu identitatea istorică a ansamblului. De ce nu s-ar putea şi la Bucureşti? La vărsarea Garonnei în Oceanul Atlantic, Burdigala a fost întemeiată în secolul I înainte de Hristos. Îmi revin în minte versurile lui Philippide: "Pe cînd erai magistru-n Burdigala, Ausonius, poet cu dulce nume..." Din epoca galo-romană şi pînă în ziua de astăzi, există 350 de situri şi monumente clasate într-un oraş care are acum 235.000 de locuitori (670.000 împreună cu cele 27 de localităţi satelit). În Franţa, numai Parisul se poate lăuda cu mai multe monumente istorice. După ce a fost centrul unui regat carolingian şi apoi al unui ducat feudal dintre cele mai întinse, Bordeaux a devenit oraş englez prin căsătoria Eleonorei de Aquitania cu Henric Plantagenet în 1154. De la Henric al II-lea la Henric al VI-lea, timp de trei sute de ani, Anglia a stăpînit aici. Zidurile de apărare s-au ridicat în secolul al XVI-lea, pe vremea cînd Montaigne era primar, şi au fost dărîmate în veacul al XVIII-lea de intendenţii regali care au trasat străzi largi şi drepte, orientînd ansamblul urban către fluviul care-l străbate. Măreţia faţadelor clasice a fost imitată mai tîrziu: marele teatru, gara. Proprietarii podgoriilor din împrejurimi îşi aveau reşedinţa în oraş: e lumea în care a crescut Mauriac şi pe care şi-o aduce aminte în Un adolescent d’autrefois. Arhitectura contemporană a pătruns şi aici, cu Richard Rogers, autorul construcţiei futuriste a Palatului de Justiţie care a înghiţit vechea închisoare medievală. Pieţe noi, parcuri noi, în inima oraşului. Transformarea a venit în două feluri: prin curăţirea faţadelor de piatră, care, altădată înnegrite de gazele de eşapament, şi-au redobîndit culoarea aurie, ca mierea, şi prin introducerea în 2004 a tramvaielor care fac legătura cu periferiile. Pe cheiurile Garonnei, eliberate de magaziile portuare, se întind acum piste de biciclete pe 4 km, printre baruri, braserii şi grădini. Efectele acestei revoluţii urbane? Creşterea preţurilor în domeniul imobiliar - ceea ce avem şi la Bucureşti, deşi fără ameliorarea condiţiilor de trai - şi relansarea turismului. "Sperăm să trecem, în trei ani, de la 2,5 milioane la 3 milioane de vizitatori", declara de curînd un responsabil cu patrimoniul în cadrul oficiului de turism.

image png
Supraviețuire
Pentru că am aflat de pe Facebook că o pisică îngheață și moare de frig la -15 de grade.
image png
Autenticitatea, între parfum și mujdei
În psihologie, esența unei personalități este definită, în principiu, de cinci caracteristici centrale.
image png
Speranța
Speranţa este una dintre virtuţile teologice.
image png
Scriptura: arbore, spital, cer
Pentru că Dumnezeu însuși li se dezvăluie ca o carte care „nu se închide”.
image png
Inima casei
Acum, la facultate, împreună cu colegele mele, doctorande în arhitectură, Irina Scobiola și Silvia Costiuc, îi învățăm pe studenții noștri cum să proiecteze o locuință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Sau că liliecii sînt, în unele privințe, niște creaturi de invidiat? Sau că bat sex e totuna cu bad sex?
image png
Moș Nicolae
Poveștile lor nu mi-au diminuat cu nimic credința în Moși.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Sărbătorile vin!”
Problema nu prea are legătură cu renul Rudolf și vorbește mai mult despre tine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.

Adevarul.ro

image
Răzbunarea unui patron disperat că îl abandonează angajații. „Sunt sigur că o să-mi săriți în cap cu treaba asta”
Tot mai mulți antreprenori se plâng nu doar de faptul că își găsesc cu greu angajați, dar și că mulți dintre ei pleacă după doar câteva săptămâni și îi lasă baltă, fără preaviz și fără să suporte niciun fel de consecințe. Un patron crede că a găsit soluția la această problemă
image
Mircea Badea: „De ce să stea Simona Halep în România?! O viață ai, cu toată dragostea pentru țară”
Prezentatorul de la Antena 3 comentează decizia sportivei de se muta la Dubai.
image
Româncă gravidă în nouă luni, înjunghiată în Țara Galilor. Motivul pentru care agresorul, tot român, o urmărea de o lună
Andreea Pintili, o româncă de 29 de ani care locuiește în Țara Galilor, a fost înjunghiată de mai multe ori de un conațional care o urmărea și posta pe TikTok clipuri cu ea și cu copiii săi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.