Un exemplu

Publicat în Dilema Veche nr. 185 din 27 Aug 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

N-am fost niciodată la Bordeaux. Totuşi, ţinînd seama de informaţiile recente care au circulat în presa franceză şi internaţională, nu e numai un loc care merită cunoscut, ci acolo se oferă o lecţie de administraţie urbană. Succesul ei, anul acesta, a legitimat o promovare prestigioasă a marelui centru din vestul Franţei, prin înscrierea sa pe lista UNESCO a patrimoniului mondial. Aşadar, alături de Bruges sau Siracusa, unde respectarea arhitecturii istorice a fost asigurată la nivel maxim. Pe acea listă figurează şi monumente din România. Dar, în general, această distincţie se acordă unei clădiri sau unui grup de clădiri de vastă iradiere culturală şi mult mai rar unui oraş mare, căruia vîrstele sale succesive i-au alterat substanţa cea mai preţioasă. De astă dată a fost introdusă în patrimoniul mondial aproape jumătate din suprafaţa oraşului, 1850 ha, adică cel mai mare perimetru urban înscris vreodată pe listă. Ceea ce ne interesează în situaţia de la Bordeaux este o strategie managerială care a pus în valoare monumentele şi a armonizat spaţiile publice în raport cu necesităţile populaţiei şi cu identitatea istorică a ansamblului. De ce nu s-ar putea şi la Bucureşti? La vărsarea Garonnei în Oceanul Atlantic, Burdigala a fost întemeiată în secolul I înainte de Hristos. Îmi revin în minte versurile lui Philippide: "Pe cînd erai magistru-n Burdigala, Ausonius, poet cu dulce nume..." Din epoca galo-romană şi pînă în ziua de astăzi, există 350 de situri şi monumente clasate într-un oraş care are acum 235.000 de locuitori (670.000 împreună cu cele 27 de localităţi satelit). În Franţa, numai Parisul se poate lăuda cu mai multe monumente istorice. După ce a fost centrul unui regat carolingian şi apoi al unui ducat feudal dintre cele mai întinse, Bordeaux a devenit oraş englez prin căsătoria Eleonorei de Aquitania cu Henric Plantagenet în 1154. De la Henric al II-lea la Henric al VI-lea, timp de trei sute de ani, Anglia a stăpînit aici. Zidurile de apărare s-au ridicat în secolul al XVI-lea, pe vremea cînd Montaigne era primar, şi au fost dărîmate în veacul al XVIII-lea de intendenţii regali care au trasat străzi largi şi drepte, orientînd ansamblul urban către fluviul care-l străbate. Măreţia faţadelor clasice a fost imitată mai tîrziu: marele teatru, gara. Proprietarii podgoriilor din împrejurimi îşi aveau reşedinţa în oraş: e lumea în care a crescut Mauriac şi pe care şi-o aduce aminte în Un adolescent d’autrefois. Arhitectura contemporană a pătruns şi aici, cu Richard Rogers, autorul construcţiei futuriste a Palatului de Justiţie care a înghiţit vechea închisoare medievală. Pieţe noi, parcuri noi, în inima oraşului. Transformarea a venit în două feluri: prin curăţirea faţadelor de piatră, care, altădată înnegrite de gazele de eşapament, şi-au redobîndit culoarea aurie, ca mierea, şi prin introducerea în 2004 a tramvaielor care fac legătura cu periferiile. Pe cheiurile Garonnei, eliberate de magaziile portuare, se întind acum piste de biciclete pe 4 km, printre baruri, braserii şi grădini. Efectele acestei revoluţii urbane? Creşterea preţurilor în domeniul imobiliar - ceea ce avem şi la Bucureşti, deşi fără ameliorarea condiţiilor de trai - şi relansarea turismului. "Sperăm să trecem, în trei ani, de la 2,5 milioane la 3 milioane de vizitatori", declara de curînd un responsabil cu patrimoniul în cadrul oficiului de turism.

41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.
Zizi și neantul jpeg
Mare, trenuri și geamantane
Senzația pe care o am călătorind cu trenul nu poate fi înlocuită cu nici o alta: poate și pentru că ești cu atîția oameni în preajmă, într-o lume mobilă, o lume care o reface, în mic, pe cea mare din exterior.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Numeroasele avertismente de furtună ale RO-Alert de săptămîna trecută, unul emis chiar în timpul spectacolului Rigoletto, de la Opera Națională din București, cînd pe scenă se auzea replica „Furtuna e aproape”, au provocat un val de glume și ironii.
Zizi și neantul jpeg
Veri și obiceiuri
Am mai fost parte a unor vizite ca din Enigma Otiliei în care erai „servit” fix cu așa ceva: dulceață într-un mic castron transparent, una-două lingurițe, cel mai des de cireșe amare, și apă într-un pahar trainic.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Un înger păzitor pentru fiecare – cum recuperăm anii ’90?
Pe vremea cînd lucram la o revistă cu pronunțate tente erotice care se vindea ca pîinea caldă, am cunoscut mai întîi un stripper, apoi un gigolo. Cu care m-am întîlnit pentru a scrie un reportaj.
p 19 WC jpg
Ce valoare mai au simbolurile naționale?
Există în România o serie de simboluri naționale care sînt mai mult sau mai puțin cunoscute, însă cu siguranță extrem de puțin vizibile.
p 20 WC jpg
Adevărul în oglindă
Ghicitura poate fi înțeleasă nu atît ca limită, cît ca o condiție de posibilitate a cunoașterii.

Adevarul.ro

image
Închisoare pe viaţă în Marea Britanie pentru şoferii care produc accidente mortale. În ce condiţii se aplică pedeapsa maximă
Marea Britanie introduce pedeapsa cu închisoarea pe viaţă pentru şoferii care ucid, în cadrul unei ample reforme a justiţiei care a intrat duminică în vigoare, potrivit informaţiilor publicate de BBC.
image
O tânără şi-a dorit o noapte de vis în compania unui „Don Juan”. Idila s-a transformat în coşmar
O tânără care credea că va trăi o noapte de vis alături de un aşa-zis „Don Juan” s-a trezit a doua zi ca dintr-un coşmar. Bărbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada închisă de ANPC din cauza mizeriei şi a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Municipiul Bucureşti a constatat un mod defectuos în desfăşurarea activităţii Patiseriei/cofetăriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.