Stalin nu a putut. Noi putem

Publicat în Dilema Veche nr. 346 din 30 septembrie - 6 octombrie 2010
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg

Toată povestea aceasta începe, de fapt, de la nişte încăpăţînaţi. Acum 65 de ani, la începuturile comunizării României, nu toţi românii s-au comportat la fel. Unii s-au fofilat: politicieni precum Mihail Ralea, Gheorghe Tătărescu ş.a. au format primul contingent al „tovarăşilor de drum“, autoamăgindu-se că vor întîrzia astfel proliferarea marionetelor lui Stalin. Savanţi precum C.I. Parhon, Traian Săvulescu ş.a. au căzut pe spate în faţa „miracolelor progresiste“ ale ştiinţei sovietice, pe care au început a le lăuda cu gura plină. Literaţii n-au fost mai prejos – de la şmecherul Sadoveanu, care şi-a pus cenuşă în cap şi a revelat că lumina vine de la răsărit, şi pînă la elasticul T. Arghezi care, cu egal talent, i-a tămîiat şi pe Carol al II-lea (în 1940) şi pe Gheorghiu-Dej (în 1965). 

Dar a mai fost şi o altă Românie: cea a rezistenţei antistaliniste. Nu-i locul, nici momentul să dezvolt tema – ci doar voi spune că acesta e unul dintre capitolele neglijate ale istoriei noastre contemporane. Desigur, rezistenţii n-au putut întoarce roata istoriei; dar, cum noi prea des vorbim lamentîndu-ne despre indolenţa românilor în faţa Istoriei, e totuşi terapeutic să ne reamintim că au fost şi concetăţeni care (din eroism, din exaltare, din teamă sau din naivitate) s-au opus comunismului – şi asta nu acum, cînd comunismul e rece precum mîna tremurîndă a lui Fidel Castro, ci atunci cînd el părea a vrăji (şi cuceri) o lume întreagă. Ţărani ce-şi iubeau pămîntul, ofiţeri care juraseră pe steagul regal, studenţi idealişti sau oameni pur şi simplu luaţi la ochi de regim din varii motive, aceşti români – nu toţi ex-legionari, dar cam toţi sperînd steril că „vin anglo-americanii“ – au înfundat finalmente puşcăriile, au fost împuşcaţi la margine de şanţ (sau de Canal Dunăre – Marea Neagră), au fost deportaţi în Bărăgan ş.a.m.d. Istoricii au inventariat cca 620.000 de dosare probînd arestări sau deportări, majoritatea din primul deceniu al regimului comunist (şi cifra nu e definitivă). Dat fiind că nu numai rezistenţii, ci şi familiile lor aveau de suferit, putem aproxima – cu cinismul de rigoare al statisticii – că peste două milioane de români au fost victime directe ale stalinizării României. Pentru o ţară de 18 milioane de locuitori, e destul de mult – şi este, cred, peste media fostei Europe de Est. 

Mulţi au pierit în Gulagul autohton, dar unii au scăpat. Cu certitudine, nu toţi au fost eroi de la un capăt la altul al suferinţei lor – dar nici nu-i just ca ei să fie judecaţi de cei care n-au fost eroi niciodată. În 1990, un decret-lege (nr. 118) aducea unele reparaţii morale şi materiale pentru foştii deţinuţi politici: li se acordau medicamente gratuite, bilete de tratament, bilete pe transportul rutier şi de cale ferată etc. Cum criza s-a instalat repede în tranziţia românească, aceste drepturi au rămas mai ales pe hîrtie. În anul 1999, o ordonanţă a Guvernului acorda decoraţii luptătorilor anticomunişti; tot atunci, administraţia Constantinescu a susţinut construirea în Bucureşti a unui Monument Naţional al Rezistenţei anticomuniste. Iar în iunie 2009 o lege (nr. 221) oferea foştilor deţinuţi (şi urmaşilor lor) dreptul de a da în judecată Statul român în vederea obţinerii unor despăgubiri (materiale) pentru anii de detenţie. Oricît de bizar vi s-ar părea, decoraţiile din ’99 n-au ajuns pînă azi la foştii deţinuţi (!), iar în Capitala noastră, altfel îngăduitoare cu tot felul de aberaţii arhitectonice sau monumentale care s-au tot ridicat, n-avem nici măcar o modestă statuie a celor care au scuipat simbolic peste seceră şi ciocan. În privinţa despăgubirilor, legea din 2009 a fost dublată recent de o ordonanţă a Guvernului (nr. 62/2010) care le limitează drastic. Pînă acum, cuantumul total al despăgubirilor plătite se ridică la cca 40.000 de euro. Sînt azi funcţionari politruci în România care cîştigă fiecare, pe an, mai mult decît au primit în ultimul an toţi foştii deţinuţi ca despăgubire. Nu vreau să fiu patetic, dar se prea poate ca, de cînd am început să scriu acest text şi pînă ce-am ajuns aici, undeva în România să mai fi murit un fost deţinut. Sigur că ţara e în criză. Dar nu ex-deţinuţii sînt vinovaţi pentru asta şi, mai ales, rămîne dilema: e oare just ca o criză să blocheze un act de justiţie? În momentul de faţă, „revoluţionarii“ ieşiţi în stradă pe cînd Ceauşescu tocmai murise au mai multe drepturi decît cei ce s-au opus lui Stalin pe cînd acesta era viu, roşu-n obraji şi omnipotent. Azi, pensia medie a foştilor ofiţeri ai Securităţii este în jur de 900 de euro. Pensia medie a celor cîtorva mii de foşti deţinuţi încă în viaţă este de 540 lei. 

Stalin n-a reuşit să-i lichideze pe toţi încăpăţînaţii ăştia, dar o va face nepăsarea noastră. 

Adrian Cioroianu este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. Cea mai recentă carte a sa este Visul lui Machiavelli, Editura Curtea Veche, 2010. El scrie pe blogul Geopolitikon.

958 8 Lorin Niculae jpg
Zece școli de arhitectură pentru satele românești
Este deci momentul să înțelegem și, eventual, chiar să redescoperim și noi valoarea satului pentru arhitectura românească și să acționăm în consecință.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și feminități
Sigur, era și un mod de confirmare a feminității. Feminitate nu tocmai celebrată în perioada de atunci. Sloganul „femeia la cratiță”, care ne scoate din sărite în ziua de azi, era, pe atunci, în general, realitate. Excepțiile erau puține și rămîneau strict excepții.
p 20 WC jpg
Merită Joe Biden împărtăşania?
Dezbaterea în cauză a putut stîrni, iată, o reflecţie creştină cu multe dimensiuni: raport între credinţă şi laicitate, conştiinţă şi libertate a persoanei credincioase, stil de comunicare a tematicii creştine între dictat normativ şi călăuzire a credinciosului în drumul lui spiritual şi etic.
Nicolaos Tzafouris   Christ de Pitié   PDUT1974   Musée des Beaux Arts de la ville de Paris jpg
Corp păgîn și trup creștin
Prin arhitectura lucrării și derularea stilistic impecabilă a fiecărui capitol component, Marius Lazurca lucrează simultan cu izvoare antice și exegeze moderne, pentru a documenta continuitățile, asimilările, sintezele și rupturile produse în primele veacuri după Hristos.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Să forțezi o femeie să nască și apoi să crească acel copil este o formă de sclavie. Nașterea forțată nu poate fi numită drept la viață”
Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.