„Sminteala limbii“: despre sudălmi şi ocări

Publicat în Dilema Veche nr. 460 din 6-12 decembrie 2012
Odă dulceţurilor  jpeg

„Cel ce va grăi rău de domnul locului aceluia şi-l va înjura cu mînie şi cu tot deadinsul într-acest chip cît, de-ar putea, i-ar face toată răotatea, pre unul ca acela să-l certe, de vreme ce face lucru ca acela împotriva legii şi a pravilei. Şi nu se va certa numai cela ce grăieşte rău de domn, de faţă să audă toţi, ce încă şi acela ce grăieşte puţin şi micşor cuvînt ce va fi de ruşine şi de hulă asupra domniei; şi acela se va certa, de vreme ce se află un lucru mare la toate pravilile pentru cela ce va grăi cît de puţin cuvînt rău împotriva domniei locului aceluia unde lăcuiaşte de ar fi orice feliu de om, ver fie mirean, veri călugăr, ver fie om de în clirosul besearicii“ – scrie la 1652 Îndreptarea legii, codul ce avea apoi să ghideze orice proces şi orice rînduială de pe la noi. Se întocmeau apoi, împărţite în glave şi zaceale, definiţiile pe care le-ar fi putut lua sudălmile sau ocările, stabilindu-se „prilejurile“ şi obiectele calomniei, ca şi persoanele ce se ocărau sau doar ocărau. Înjuratul pe la spate nu este chiar atît de grav „ca şi cînd ar fi înjurat de faţă“, după cum categorisirea unui mort nu poate fi pedepsită la fel de grav ca atunci cînd l-ar fi categorisit „cînd au fost viu“. Ba mai mult, nu se pedepseşte deloc calomnierea unei femei ce-a fost odată „curvă“, chiar dacă între timp a devenit „înţeleaptă“. Stigmatul social este prezent şi dominant în epocă, şi-atunci de ce s-ar pedepsi un suduitor, strigînd-o de „curvă“ pe muierea care a fost cîndva „curvă“? Citiţi: „cela ce va zice vreunii muieri curvă, care adevărat înainte va fi fost curvă, iară dup-aceaia se va înţelepţi şi va fi atunci muiare de cinste, acela iară nu se va pedepsi“ (glava 108, zaceala 2). Dar suduirea unei femei cinstite, afectîndu-i-se astfel onoare („şi cu aceea sudalmă înmicşorează cinstea aceii femei“) se transformă într-o „mare sudalmă“.

Sudalma este de două feluri – „mare“ sau „mică“, interpretată de judecător în funcţie de „vinile scornite“, de „locul în care s-au făcut sudalma“ şi de „vreme“. Astfel „mai mare sudalmă se chiamă cînd va sudui neştine pre altul la vreun loc ca acela de cinste unde vor fi mulţi oameni strînşi, cum e în mijlocul tîrgului sau la vreun praznic“. Suduirea în tîrg este mai gravă decît suduirea în sat, şi asta din cauza spaţiului şi a populaţiei presupuse a fi auzit, ascultat, receptat, purtat vorbele defăimătoare pe multele uliţe. Vinile sudălmilor se împart şi în funcţie de statutul social: suduirea boierilor, preoţilor, călugărilor pare mai gravă decît suduirea unui om de rînd. Iar suduirea domnului este cel mai grav lucru cu putinţă, după cum se vede în consemnarea de mai sus. Cuvîntul cîntăreşte mai greu decît palma: „de va da neştine cuiva o palmă peste obraz, aceaia nu se chiamă sudalmă mare“, decît dacă gestul a fost făcut în „tîrg“. „Suduirea pre dreptate“ nu se pedepseşte. Adică, dacă cineva se apucă în tîrg să strige în gura mare „preacurvariule“, „hoţule“, „hainule“ (cu sensul de trădător – n.n., de la „a se haini“ – a trăda ), „afurisitule“, „copilule“ (cu sensul de bastard – n.n.), „curvo“ şi dacă va arăta „adevărul sudălmilor“ sale, atunci nu se poate pedepsi: „cînd va sudui neştine pre altul şi-l va ocărî, atunce de va putea arăta cum cuvintele cealea ce i-au zis de ocară sînt adevărate, pentru carele poate să ia şi certare, atunci acela ce l-au suduit nu se va certa“. Cu alte cuvinte, strigarea în tîrg de „bastard“ este cît se poate de legitimă din moment ce „copilul“ nimănui s-a născut „din flori“ sau „pe lîngă gard“ şi la fel de legitimă este ocara de „hoţul“, dacă „hoţul“ se dovedeşte a fi „hoţ“. Dar dacă se strigă: „sfrenţitule“ (sifiliticule), „gîrbovitule“, suduirile, chiar şi dovedite, nu pot fi iertate, iar cel ce le-a folosit trebuie să fie pedepsit, pentru că „nu se pot pedepsi niciodată stricaţii şi beteagii şi alţii ca aceia“, ci „cel ce va fi ocărît astfel“ ca „un suduitor se va pedepsi“.

Sudalma trebuie să conţină o doză de „adevăr“ pentru a fi iertată, căci cel ce suduie apărîndu-se că va fi fost suduit, dar „bîrfeşte“ şi aruncă cu „minciuni“, doar pentru a contracara, nu scapă de pedeapsă: „cela ce va sudui pre cineva apestit după cel va fi suduit el, acela nu va putea şovăi să zică că l-au înjurat că ce l-au înjurat celalalt întîi, ce se va certa acela“. „Graţie“ se acordă vorbelor spuse la mînie, beţie, sminteală, urmate, fără doar şi poate, de „pocăinţa de faţă“, de gestul public al iertăciunii „înaintea tuturor“.

Cum am devenit o naţie iubitoare de sudălmi, categorisiri, injurii, insulte, ocări, invective, trivialităţi şi alte „suduiri“, n-ar fi rău ca măcar acum, în postul Crăciunului, să lăsăm de-o parte „sminteala limbii“. Cît despre „pocăinţa de faţă“, aş cere, probabil, prea mult şi prea multora...

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2012 i-a apărut la Humanitas cartea În şalvari şi cu işlic. Biserică, sexualitate şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.
Zizi și neantul jpeg
Spre prima zi de școală
În prima zi de școală, cîndva prin anii ’70, aveam părul foarte scurt. Arătam ca un băiețel trist. Nu numai că eram tunsă băiețește, ci și părul meu, pînă atunci plin de bucle, stătea turtit și parcă apăsat de o uriașă rocă.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Armînlu nu cheari! – despre călătoria mea în Albania (4) –
Doi oameni drăguți, deschiși, prietenoși, ca mai toți oamenii pe care i-am întîlnit în Albania și de care m-am simțit încă din primele momente legată afectiv. Acum mi-e dor de ei de parcă toți ar fi rudele mele.
p 19 WC jpg
Cacealmaua de la Airport Plaza
Sînt un român cu domiciliul în străinătate care, la ultimul lui sejur în România, a fost jefuit cu sălbăticie de compania de închiriat mașini.
p 20 WC jpg
Cei neștiuți care întîrzie
Despre katechon, cuvîntul misterios al Sfîntului Apostol Pavel din 2 Tesaloniceni 2, 6-7, s-a scris enorm.
640px Faculty of Theology (personification) 1 jpg
Spre o teologie laică (2)
Lumea nu era nici ea privită ca un stadiu trecător. Ea a devenit în şi de la sine, aşa cum atestă într-adevăr Scripturile, „foarte bună“ (Gen. 1: 31), dacă nu de-a dreptul sacră.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe stradă, o tanti cu o geantă de plastic pe umăr, colorată în nuanțe de albastru, pe care scrie: „În interior am armonie“. Ce să zic, bravo ție!
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vîrsta de mijloc, fără prospect
A jongla pe un pod de sfoară între ce cunoști și ce te așteaptă încă.
Zizi și neantul jpeg
Urși
Ursul respectiv intră și prin curțile oamenilor. Sare gardurile, fără probleme, și te trezești cu el la geam ori dormind pe gazon, sau devorîndu-ți mîncarea pentru pisici. Devine o realitate tragicomică a existenței tale, care nu pare a avea mari șanse de rezolvare.

Adevarul.ro

politist rutier local
Interlopul care a amenințat un polițist local, condamnat cu executare. „Îți dau de leșini”
Un interlop din Alba Iulia, recidivist, s-a ales cu o pedeapsă cu închisoarea, cu executare, pentru că a amenințat un polițist local și a tulburat ordinea și liniștea publică.
Foto Fb politia Romana
BMW-urile lui Klaus Iohannis. Cum şi-a cumpărat Lucian Bode şefia PNL
Criza economică bate tot mai puternic la uşă, însă la Palatul Cotroceni este linişte şi pace.
Nord Stream 2 FOTO Shutterstock
Danemarca raportează o „scurgere periculoasă” de gaze la conducta Nord Stream 2
Gazoductul Nord Stream 2 a suferit o scurgere de gaze sub Marea Baltică, fapt care ar putea reprezenta un pericol pentru traficul maritim, potrivit anunțului făcut luni de autoritatea maritimă daneză, relatează ABC News.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.