S-a mai întîmplat odată...

Publicat în Dilema Veche nr. 302 din 27 Noi 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Puţini sînt cei care-l mai recitesc pe Sadoveanu. Oricît de mare ar fi un scriitor, vine totdeauna o vreme cînd publicul caută altceva. Oamenii se sfiesc chiar să spună că le place să se întoarcă la cărţile care le-au încîntat copilăria sau tinereţea de care se îndepărtează. Sadoveanu a scris aşa de mult că manualele şcolare, datoare să-i consacre un capitol, au făcut alegerea lor, de obicei proastă. Atîtea romane minore ale lui au fost uitate cu totul, deşi printre ele sînt unele care ar merita reeditate. Sînt sigur că nici o editură nu s-ar încumeta astăzi să mai publice Oameni din lună. A apărut în 1923, acţiunea se petrece în 1921 şi reflectă moravuri contemporane, din Bucureştii de după război. Asemănarea cu situaţii de care sîntem înfruntaţi azi mă îndeamnă să vorbesc aici despre această carte. Ea începe ca o cronică a familiei unui avocat din Iaşi, burghezie de curînd ridicată la un nivel economic şi social mediu. Ascensiune care nu se poate compara cu succesele altora, cîştigate pe căi notoriu dubioase: "Toţi îşi vîră mîna pînă-n cot în banul public... De sus şi pînă jos, necinste şi jaf. Şi negustorii, şi speculanţii operează ca-n codru". La Bucureşti există o rudă, profesor pensionar, a cărui singură avere este o casă. "Îndată după război însă valoarea caselor crescu aşa de tare, încît proprietatea lui Eudoxiu Bărbat preţuia acum sute de mii, ori chiar un milion " cine putea şti? Din lună în lună preţurile făceau acrobaţie ascendentă." Faptul că valoarea casei a devenit excesivă nu este un motiv de bucurie pentru acest proprietar: "Feluriţi misiţi şi oameni de afaceri mă tulbură, intră în biblioteca mea, mă pîndesc pe la răspîntii ca bandiţii şi mă abordează cu pălăria în mînă la cafenea, ca cerşetorii. Toţi vor să-şi găsească cumpărători pentru case". Tuturor, bătrînul domn le-a opus un refuz neînduplecat, dar a fost trădat de avocatul său venal, care i-a adus o mulţime de chiriaşi în această clădire de care afaceriştii sînt atraşi. A chemat în ajutor pe nepotul de la Iaşi, absolvent de drept, care scrie versuri, în loc să se lanseze, cum ar vrea părinţii, în politică. Aceste dispoziţii îl vor apropia de unchiul său. Casa în care pătrunde este "nr. 14 din strada Lepidopterului, colţ cu Triumviri". Evident, această adresă nu a existat niciodată, dar Sadoveanu avea, ca şi Caragiale, talentul de a inventa nume evocatoare. Scriitorul a plasat-o "în preajma Poştei Centrale, aproape de cheiul Dîmboviţei" (adică în spatele actualului Muzeu Naţional de Istorie). O descrie astfel: "construcţia aceea solidă cu două etajuri, cu ziduri masive şi ferestre arcate". În jurul unei curţi interioare pătrate, avînd în mijloc o "cişmea cu braţ de fontă", urcă scări întunecoase, cu intrări separate. Modelul se mai poate vedea şi astăzi în Bucureşti ori la Budapesta. Altfel, casa avea nevoie de reparaţii: "era însemnată ici-colo de lepra bătrîneţii, burlanele dinspre stradă suferiseră lovituri, bolta de intrare n-avea cinstea să fie îngrijită de un portar". Locuinţa unchiului era încărcată de cărţi: "Grămădeşte, tot grămădeşte hîrţoage în rafturi, de jos pînă sus. Ce-o fi făcînd cu atîtea cărţi, el ştie". Noi ştim: împreună cu un prieten, vechi arhivar, Eudoxiu Bărbat (încă un nume bine găsit, care trimite la Bucovina şi la Ardeal!) pregăteşte o lucrare istorică "despre moşneni, răzeşi şi mazili în trecutul nostru". Într-adevăr, tema provocase, după răscoala din 1907, discuţii aprinse în istoriografia noastră. Liniştea bătrînilor este însă tulburată de gălăgia pe care o fac cei unsprezece chiriaşi. Zgomotul continuă zi şi noapte, ca proprietarul să se hotărască să vîndă şi să plece. În această conspiraţie, care urmăreşte să introducă imobilul într-un plan de lărgire a străzii pentru a obţine un preţ de expropriere mult peste valoarea reală a casei, va intra pînă la urmă şi avocatul de la Iaşi, tatăl tînărului: "E o proprietate la colţ şi aproape de centru; poate fi transformată în prăvălii, în birouri, în depozite". Sub pretextul exproprierii, Primăria va acorda condiţii excepţional de avantajoase investitorilor care cumpără, ca să vîndă. Intermediarul acestei afaceri mărturiseşte: "Voi revinde şi-mi voi scoate banii. Din preţul de expropriere dumneata cîştigi un milion. Alţii vor mai avea de două ori cît dumneata. Mie îmi va rămînea restul, un milion, un milion şi ceva " asta n-are importanţă, căci eu mai am notate în carnetul meu încă o mică serie de asemenea clădiri care urmează să fie expropriate". Povestea ne convinge că făgaşul pe care au apucat moravurile noi le îndreaptă înapoi cu vreo 90 de ani.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Diferența dintre zahărul vanilat și zahărul vanilinat. Motivul pentru care au culori diferite
În pragul sărbătorilor căutăm cele mai bune arome pentru desertul special pe care vrem să îl pregătim. Iar atunci când mergem la cumpărături nu lipsește de pe listă zaharul vanilat. Ajunși acasă observăm, însă, că am achiziționat zahăr vanilinat.
image
În interiorul „celui mai scump superiaht din lume“, în valoare de 4,2 miliarde de euro. Este acoperit în aur și os de T-rex FOTO
Iahtul este de peste trei ori mai scump decât cel considerat al doilea ca valoare din lume.
image
Japoneza îndrăgostită de România: „Sunt o româncuță din Extremul Orient. Aici am învățat să fiu fericită” VIDEO
Povestea lui Ayako Funatsu, unul dintre expații din țara noastră, reprezintă una dintre cele mai frumoase declarații de dragoste pe care un străin o poate face României

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic