Recitind (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 286 din 7 Aug 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Vorbeam săptămîna trecută de numărul din Secolul 20 care, în 1997, a fost consacrat temei care ne interesează aici, Bucureştii în viziunea noastră şi în aceea a predecesorilor noştri. Trebuie spus, încă o dată, că volumul este extraordinar de bogat, aşa că varietatea punctelor de vedere nu mai lasă aproape nimic nespus. Plimbarea imaginară în care cititorul străbate oraşul se opreşte la un colţ sau altul, pentru a înregistra mereu o poveste nouă, împletită din amintiri personale sau din tresăriri ale unui gînd original. Fermecătoare sînt, de pildă, paginile Ioanei Pârvulescu despre acoperişuri (nici nouă nu ne plac blocurile cu creştetul turtit). Cu Cezar Paul-Bădescu am păşit pe cărările, pe care le cunosc aşa de bine, ale cimitirului Bellu, pe unde autorul a vînat epitafe ridicole: emfaza funebră este o manie care nu dă semne să se potolească. Mircea Cărtărescu descrie extraordinar Colentina, cartierul în care locuia atunci. Ceea ce povesteşte acolo, cu pasiune, poetul Levantului poate fi în contrast evident cu lumea civilizată, însă este, ofensiv, direct, adevărul cel mai adînc. Mărturia Monicăi Pillat despre Drumul Taberei este trecută prin filtrul unei sensibilităţi literare, dar reperul comun pe care l-am regăsit a fost casa copilăriei sale din Arionoaiei, care nu mai există. Cîinii care apar în fotografiile lui Thomas Ciulei şi în desenele Alexandrei Gulea sînt foarte neliniştitori. Portretele cinematografice ale urbei, evocate de Mircea Alexandrescu, de la vechi jurnale de actualităţi pînă la filmele lui Pintilie şi Daneliuc, par un îndemn către reluarea efortului de a reţine imaginea autentică a decorului pe care-l vom pierde mîine. Un articol serios, care ar fi fost păcat să lipsească, acela al Deliei Verdeş, clasifică şi comentează graffiti, semn al vremii noastre. Tot aşa, o parte preţioasă din această revistă o formează textele scrise de Irina Nicolau şi Radu Ionescu: pe aceşti prieteni care s-au dus în ultimii ani îi recunoaştem cu gratitudine. Irina a dat, sub titlul "Strada Horaţiu nr.14", amintiri care formează sîmburele cărţii pe care o pregătea, iar "Notele despre interiorul caselor bucureştene" pe care le-a schiţat Radu Ionescu, din experienţa unei vieţi şi cu sensibilitate de artist, indică o direcţie de cercetare în istoria gustului. Muzica este şi ea prezentă, cu interviul lui Johnny Răducanu, despre ce era la restaurantul Mon Jardin acum 50 de ani " nu mai ţin minte decît peştişorii roşii din bazin " şi cu tot ce a cules ca impresii un vechi martor al vieţii muzicale bucureştene, Răzvan Rădulescu (aici regăsesc în memoria mea acel magazin de discuri, al "armeanului", de lîngă Universitate!). "O colecţie de mirosuri" " acesta e Bucureştiul Magdei Cârneci; între timp a devenit subiectul unei cărţi. Despre un subiect formidabil, reclamele, scrie Florin Dumitrescu: nu atît despre panourile publicitare idioate care au invadat centrul urbei, fiindcă erau desigur mai puţine la începutul deceniului cu care s-a încheiat secolul al XX-lea, cît despre strigătele comercianţilor ambulanţi. O tradiţie care nu s-a stins: pe vremuri auzeam "Coadă la topooo...","Geam, geam, geamgiu" şi "Haini vechi cumpăă", pe cînd astăzi se caută ziare vechi. Domnul Radu Cosaşu, pe care cititorii revistei noastre îl întîlnesc în fiecare săptămînă, se cufundă în apele nemărginite ale trecutului propriu şi o întîlnire la Ierusalim îl întoarce pe strada Popa Nan din 1947. Un jurnal de cutremur, al lui Alexandru Baciu, ne face să retrăim nopţi şi zile din primăvara lui 1977. "Casa Poporului", atunci pe cale de a deveni Camera Deputaţilor, îşi vădeşte, în interpretarea Marianei Celac, caracterul profund nefast, inuman. Cum să rezistăm ispitei de a afirma că el s-a transmis activităţii care se desfăşoară în ea? Ca sociolog, obişnuit cum era să dea la iveală ghimpos realităţi neplăcute, Pavel Câmpeanu a denunţat supraaglomerarea traficului auto, care acum a devenit insuportabilă. Înainte de a sfîrşi, să semnalăm redescoperirea parohiei ca spaţiu de agregare socială şi urbanistică, de către arhitecta Sanda Voiculescu, încă o prietenă pe care am pierdut-o, şi să stăruim asupra unui text inedit al Marthei Bibescu, document din 1931, de un interes excepţional. Prinţesa visa un Bucureşti înconjurat de păduri de pini şi propunea introducerea arcadelor de cărămidă, ca în Place des Vosges, pentru a crea în Capitală "o estetică a pieţii publice care astăzi îi lipseşte cu desăvîrşire". Ideea de a reface aici monumentul de la Adamclisi în vîrful unui deal, deasupra Văii Plîngerii, şi la capătul unei perspective axiale a fost preluată apoi de Dem. Dobrescu, fără succes. S-au realizat în schimb alte sugestii: Parcul Naţional Herăstrău-Băneasa şi statuia ecvestră a lui Carol I din faţa Palatului Regal. Nedreaptă găsesc judecata prea aspră a bulevardului Colţei (Lascăr Catargiu) ca "expoziţie retrospectivă a prostului gust" (unul dintre exemple, "un donjon gotic, împodobit cu steme închipuite", era fără îndoială casa Bossy, demolată în 1977). "Cearta arhitecţilor" opune viziunea modernizatoare a lui Alexandru Beldiman şi percepţia "orientalizantă" a lui Radu Drăgan. Nici una, nici alta, din păcate, nu sînt luate în seamă de asaltul anarhic al investitorilor, care înaintează la voia întîmplării, dar cu pretenţii de sincronizare cu Occidentul.

image png
Supraviețuire
Pentru că am aflat de pe Facebook că o pisică îngheață și moare de frig la -15 de grade.
image png
Autenticitatea, între parfum și mujdei
În psihologie, esența unei personalități este definită, în principiu, de cinci caracteristici centrale.
image png
Speranța
Speranţa este una dintre virtuţile teologice.
image png
Scriptura: arbore, spital, cer
Pentru că Dumnezeu însuși li se dezvăluie ca o carte care „nu se închide”.
image png
Inima casei
Acum, la facultate, împreună cu colegele mele, doctorande în arhitectură, Irina Scobiola și Silvia Costiuc, îi învățăm pe studenții noștri cum să proiecteze o locuință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Sau că liliecii sînt, în unele privințe, niște creaturi de invidiat? Sau că bat sex e totuna cu bad sex?
image png
Moș Nicolae
Poveștile lor nu mi-au diminuat cu nimic credința în Moși.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Sărbătorile vin!”
Problema nu prea are legătură cu renul Rudolf și vorbește mai mult despre tine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.

Adevarul.ro

image
Răzbunarea unui patron disperat că îl abandonează angajații. „Sunt sigur că o să-mi săriți în cap cu treaba asta”
Tot mai mulți antreprenori se plâng nu doar de faptul că își găsesc cu greu angajați, dar și că mulți dintre ei pleacă după doar câteva săptămâni și îi lasă baltă, fără preaviz și fără să suporte niciun fel de consecințe. Un patron crede că a găsit soluția la această problemă
image
Mircea Badea: „De ce să stea Simona Halep în România?! O viață ai, cu toată dragostea pentru țară”
Prezentatorul de la Antena 3 comentează decizia sportivei de se muta la Dubai.
image
Româncă gravidă în nouă luni, înjunghiată în Țara Galilor. Motivul pentru care agresorul, tot român, o urmărea de o lună
Andreea Pintili, o româncă de 29 de ani care locuiește în Țara Galilor, a fost înjunghiată de mai multe ori de un conațional care o urmărea și posta pe TikTok clipuri cu ea și cu copiii săi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.