Optimismul nostru

Marius CIOBOTĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 497 din 22-28 august 2013
Optimismul nostru jpeg

Cele două moduri de a privi România, din interior şi din afară, au început să interfereze. Obsedantele critici cvasixenofobe pe care le primesc – cel mai adesea nediferenţiat – românii strămutaţi prin toată Europa se fac auzite şi în mediul autohton. Astfel, capcana generalizării necumpătate îi cuprinde şi pe cei care ar trebui, prin „tehnica“ exemplului viu, să o contrazică. Am dobîndit obişnuinţa de a eticheta dispreţuitor diverse neputinţe caracteriale (de care nu sîntem nici noi înşine întru totul vindecaţi) cu discursul indignat, fatalist şi depreciativ de tip „Aşa-i în România!“, „Aşa sînt românii!“ sau alte formulări cu expresivităţi şi mai triste. Oare nu este o atitudine ipocrită, dincolo de a se dori una moralizatoare? Nu cumva ne este mai accesibilă „căutarea cu frenezie a defectelor“, vorba lui Mircea Eliade, decît luciditatea unei strădanii (auto)pedagogice salutare? Nimeni nu vrea să scuze, injust, tarele de comportament ale confraţilor de lîngă noi ori ale celor care au mers, mînaţi de neajunsuri insuportabile (unii) sau persuadaţi de mirajul unui cîştig facil şi ignobil (alţii), în străinătate, şi nici să nesocotească prejudiciul de onoare pe care îl resimte restul naţiei de pe urma unor exemple dezavuabile. Însă acest gen de diagnoză cu aspect de lamentaţie ipocrită a devenit o modă contraproductivă, un reflex cu efect de bumerang. Ruşinea de noi înşine şi tonul autoimprecativ, adoptate în faţa „oglinzii“ pe care contactul social cu Europa ne-o arată au, în cele din urmă, un pervers efect inhibitor asupra poporului român. Cui bono? Mai degrabă, cu asumarea sinceră a unei anumite stîngăcii a moravurilor, inerente primei interacţiuni masive cu lumea occidentală, ar trebui să depăşim stadiul blamării distanţate a conaţionalilor noştri care, tributari unei educaţii deficitare, pică testul probităţii şi al manierelor civice pe meleaguri străine. Extremele unei dialectici persistente – idilizarea psihologiei şi a ethosului mioritic, pe de o parte, şi urîţirea depresivă a realităţilor interne, pe fondul unor culpabilizări pătimaşe, pe de alta – ar trebui cumva temperate printr-o analiză obiectivă a perspectivelor, urmată de un impuls revitalizant. Pe lîngă eşecurile sale perpetue, unele într-adevăr exasperante, România merită creditul reconstrucţiei, mai întîi pe fundamente morale şi apoi, fireşte, pe unele socio-economice. Efortul de a redescoperi (şi, desigur, de a reface) frumuseţea clasică de caracter a românului – creştin, franc şi omenos din fire – nu este atît de descurajant pe cît îl arată unii. Şi, prin urmare, deloc himeric, cum ar fi tentaţi să spună alţii. Ţara noastră de valahi, moldoveni, ardeleni, olteni şi bănăţeni neaoşi are încă virtuţi genuine cu care să învingă defetismul pandemic al societăţii europene actuale. La fel cum deţine potenţial economic, peisaje şi resurse naturale demne de luat în calculul unei valorificări viabile. Voinţă şi responsabilitate să existe numai. Nedescoperiţi – sau, mai bine zis, „nemediatizaţi“ –, oameni de o remarcabilă consistenţă intelectuală grădinăresc, cu modestia lor strălucitoare şi rarisimă, straturile culturii naţionale. Tineri inventivi şi dinamici aşteaptă argumentul de bun-simţ care să-i ţină în ţară. Oameni care nu şi-au pierdut cultul onorabil al muncii şi-ar pune oricînd braţele şi priceperea în slujba unui viitor mai bun. Trebuie doar să (con)lucrăm toţi, de la vlădică la opincă, fără prejudecăţi sumare şi scepticisme cronicizate, la reabilitarea ţării, acolo unde este cazul. Pentru că, repet, nu în toate privinţele sîntem falimentari. Există opinii favorabile nouă, întemeiate şi nu puţine. Străinii care vizitează România ne descoperă apanajele – onorante – pe care noi le ignorăm blazaţi. Şi totuşi, vizita şi aprecierile lor nu ne îndeamnă la introspecţie şi judecată automobilizatoare. Hiatusul pe care modernitatea îl cultivă la nivel ideologic în raport cu valorile tradiţionale nu este inatacabil, ci doar vizibil deconcertant pentru noi. Toate aceste realităţi îşi aşteaptă un nou început, care ţine, nu în ultimul rînd, şi de o flexibilitate culturală bine cumpănită. Depinde doar de noi să-i dăm curs. Frumos şi încurajator sună o zicală românească: „Începutul este jumătate din drum.“

Ilustrația: Ion Barbu

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Putin a fost taximetrist FOTO Twitter
Discursul de anexare al lui Putin: mai degrabă șofer de taxi, decât șef de stat - The Guardian
Discursul incoerent al lui Vladimir Putin, ținut cu ocazia anexării ilegale a celor patru teritorii ucrainene, s-a concentrat mai degrabă pe „păcatele” Occidentului și a lăsat fără răspuns întrebări-cheie legate de ceea ce urmează în Ucraina.
parlamentar bosnia jpg
Fost parlamentar bosniac, arestat la Timișoara. Este condamnat în țara lui pentru corupție
Un fost parlamentar bosniac, condamnat în țara sa la trei ani de închisoare pentru corupție, a fost arestat la Timișoara în baza unui mandat european de arestare. Fostul parlamentar a fost introdus în arestul IPJ Timiș.
Vasili Hamutovski FOTO Sport Pictures
Hamutovski, fost portar FCSB, arestat în Belarus pentru opoziția față de Lukașenko
Vasili Hamutovski, fostul portar de la FCSB și Petrolul, a fost arestat în Belarus din cauza criticilor vehemente la adresa regimului Aleksandr Lukașenko, iar acum riscă până la 7 ani de închisoare.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.