Odă dulceţurilor

Publicat în Dilema Veche nr. 495 din 8-14 august 2013
Odă dulceţurilor  jpeg

- sau despre vremea cînd damele au mai multă treabă -

La 15 iulie 1838, Alăuta Românească, suplimentul Albinei Româneşti, publica o odă dedicată dulceţurilor din Album der Boidoirs. Albumul tocmai apăruse la Stuttgart, sub îngrijirea editorilot August Lewald, tipărit de Literatur Comptoir. Traducătorul, din nemţeşte, este un oarecare Klmn căruia îi datorăm amestecurile parfumate ale vremurilor şi îndemnurile savuroase de preparat dulceţuri cu „zahar“. Şi cum se apropie toamna, vă las să vă delectaţi cu frumuseţea textului, sperînd că vă veţi lăsa ispitite de gavanosul cu dulceaţă şi de sticla cu sirop.

„Acest titlu ar putea îndemna pre frumoasele mele cetitoare să aibă feluri de gînduri. Şi cu toate cestea aş pote face rămăşag că ele nu gîndesc acea ce eu gîndesc.

Fieştecare timp are a sale îndeletniciri pentru care frumosul secs jărtfeşte toate celelalte. Earna, balurile şi suarelele, primăvara călătoriile, vara feredeile şi toamna... dar toamna gîndiţi!... facerea dulceţilor. Însuşi cele mai frumoase dame de lume carele trăiesc în cele mai plăcute petreceri păstrează totdeauna o slăbiciune pentru proastele şi fireştile îndeletniciri a gospodăriei. La zilele noastre nu poate nimene să se împotrivească. Şi am vre să pun rămăşag că însuşi Rahel nu putea cîte o dată să se lepede de o asemenea plecare. Ear de Bettina dinpotrivă nu am pute crede că ea avea un asemenea gust.

Însuşi în Paris, în minuta aceasta, dulcea grijă pentru facerea dulceţilor trage damele de la trebile politicei, a literaturei, a frumoaselor meşteşuguri, a modelor, şi, este mai de necrezut, însuşi de la amor. Harbuzii, gutăile, perele, merele şi poama care stau la privală în tîrg, aşa de frumoase şi de plăcute, însuşi cepăşoara care are trebuinţă numai de oţăt şi de rădăcini, îndeletniceşte imaginaţia damelor celor nostime.

O Madamă Lehon îşi uită modistele şi cusutoriţele şi caută numai mirabele; o Ancelotă îşi lasă drama să fie dramă şi gîndeşte numai la compote şi la conserve; Madşameţ Sand îşi sfîrşeşte iute şi cu nemulţumire cel mai nou roman spre a face dulceţi de agrişe, şi acea vestită Poutret de Mauchaps, care vroea a aduna femeile slobode şi s’au făcut de rîs, se mîngîie fîcînd vitonag de gutăi.

Trebue să gîndească oricine că multe rendez-vous nu se ţin, că multe întîmplări se strică pentru că o tingire de dulceţi trebuie să se pue pe foc sau în gavanoase. Un amorez poate să aştepte pînă a doua zi; ear la o belteşaţ nici o minută se poate întîrzie.

Dacă gospodăria prin aceasta cîştigă, nici bunele năravuri nu prăpădesc nimică; de aceea fieştecarele trebuie să laude această îndeletnicire.

Eu am avut prilej să văz că toamna etacul şi sala damelor sînt pline numai cu reţete de dulceţi; în loc de apă de colonie se vede numai spirt spre a pune persice şi prune; răvaşele de amor, damele le taie ca să scrie numele dulceţilor, şi în loc să vorbească de amor, ele fac sirop.

Într-un cuvînt numai zaharul este toamna preţuit de dame. Un cofetar iscusit este atunci primit în vremea cînd un prinţip este silit să aştepte în tindă.

Această nebunie a gospodăriei pricinueşte însă multe neplăceri pentru mierătorul cei mai frumoase parte a neamului ominesc.

Spre pildă, cînd toamna un curtezan vre să sărute o mînă care obicinuit era moale şi albă, deodată o simte că are o putoare de păcură şi de funingine şi că-i neagră şi aspră.

O copilă frumuşică cu care sîntem prieteni, o soră sau o logodnică ne sare în braţe şi ne sărută, însă în loc de dulcile guriţe ce primeam înainte, ea ne dă, toamna, un miros de deoasebite feluri, şi obrazul nostru se face ca o hartă zugrăvită cu boele roşietice şi verzi. Atunce sîntem la faţă ca un rîndaş de la bucătărie ce linge lingurile de pin bucate.

Toate aceste se întîmplă în vremea cînd însuşi natura se face bucătăriţă, şi ferbe şi coace cele mai scumpe zămi ce fac substanţia celor mai frumoase roade; este vremea compoatelor în toată starea naturei. Cînd damele se întîlnesc atunci, ele nu se întreabă de şaluri, de mantile şi de alte asemene, ce îşi împărtăşesc numărul gavanoaselor care au umplut cu dulceţi. Aceea care în earna trecută au fost atît de vestită la galop, îşi pune cinstea de a face dulceţi de mere pădureţe şi, nişte pepini mici în stecle vorbesc pentru moralitatea unei tinere văduve ce iubeşte a mînca acru.

Şi cît de drăgălaşă este priveliştea ce damele arată atunce, cîntînd şi ciripiind un biet cîntecel, ele sînt îmbrăcate cu strae uşoare şi gustă spuma zaharului ca să vadă dacă îi pre dulce sau pre slab. Atunce este minuta cînd soţul este bine primit, cînd sfezele căsătoreşti tac, cînd copilaşii sînt aşa de iubiţi. Fericită, frumoasă vreme a toamnei să fii binecuvîntată de o mie de ori de toate fragedele inimi! Tu ai alte bucurii decît primăvara, însă mai statornice“.

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Cea mai recentă carte publicată: Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860), Humanitas, 2013.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Avioane rusești TU-160 FOTO Profimedia
Avioane rusești capabile să transporte arme nucleare, detectate în apropierea Finlandei
Firma israeliană de informații ImageSat International (ISI) a detectat o „prezență neregulată” a bombardierelor strategice rusești TU-160 și TU-95 desfășurate pe baza aeriană Olenia, de lângă Finlanda.
Vladimir Putin la petrecerea din Piața Roșie din Moscova dupa anexarea regiunilor din Ukraina FOTO EPA EFE (3) jpg
Discursul lui Putin de ieri ne arată un om cu mintea deraiată. De vină este elita politico-militară de la Moscova care-i permite să-şi bată joc de Rusia
Era clar de multă vreme că Putin nu mai este cu mintea întreagă. Dar evoluţia ultimelor şapte luni de război din Ucraina ne-a mai arătat conivenţa neruşinată a elitei politico-militare de la Moscova.
Georgia Meloni, vizită la o fabrică de mozzarella FOTO Profimedia
Meloni simte că Italia permite să fie tratată de sus de parteneri europeni
Italia se va concentra mai mult în viitor din nou asupra intereselor sale, a indicat sâmbătă Giorgia Meloni, care urmează să devină noul prim-ministru.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.