Noua Cruciadă rulează la cinematograf

Publicat în Dilema Veche nr. 453 din 18-24 octombrie 2012
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg

La capitolul „băieţi cu care nu e bine să te pui“ preferatul meu, pînă mai ieri, era Bruce Willis – dat fiind că Die Hard 2 (1990) rămîne, în mintea mea, un film de referinţă al genului. Dar iată ca Liam Neeson vine tare din urmă – şi, cînd spun tare, mă refer la o conotaţie pe care îndeobşte filmele de tip shoot them all nu o au. În filmul Taken 2 (tradus la noi Teroare la Istanbul), Neeson, în rolul unui fost CIA-ist pe nume Mills, într-adevăr împuşcă (legitim) cam tot ce prinde. Dar problema chiar aceasta este – ce anume prinde el în bătaia pistolului? Răspuns: un clan de musulmani puşi pe rele.

Pentru ceea ce vreau să vă spun aici, nu contează dacă aţi văzut sau nu filmul. Probabil că o să-l vedeţi, cîndva. Nu contează nici dacă aţi văzut Taken, filmul de debut al seriei (din 2008): e suficient dacă vă voi spune că acolo, cu cîţiva ani în urmă aşadar, fiica adolescentă a ex-CIA-istului Mills/Neeson era răpită, la Paris, de o bandă de musulmani provenind din Albania, a căror intenţie mîrşavă este s-o livreze unui bordel specializat în virgine. Vă cam imaginaţi de ce era în stare Mills/Neeson pentru a-şi salva fata. Pe urmele lui, curge sîngele-n draci. Nu scapă unul viu din toată gaşca de proxeneţi.

Numai că proxenetul-şef din Taken are un tată în Albania, care jură răzbunare – şi aici începe Taken 2. Din toate punctele de vedere, noul film este perfect de incorect politic. Cred că şi chemarea papei Urban al II-lea, din 1095, la prima Cruciadă, avea un ton mai gingaş. N-o să vă povestesc pelicula aici. Ci doar vă sugerez o cheie de lectură atît de izbitoare şi de evidentă încît, cu sau fără voia regizorului & scenaristului, pare de-a dreptul geopolitică.

Prima chestie: pus faţă în faţă cu tatăl albanezo-musulman decis să se răzbune, iudeo-creştinul Mills/Neeson are din start un dezavantaj major: el are o singură fiică (şi încă una relativ zgubilitică, care nu pare a fi învăţat mare lucru din prima răpire), pe cînd albanezul are trei băieţi (dintre care, e drept, unul e mort) plus un întreg clan în spate. Relaţia creştinului cu propria fiică e una contorsionată: ca (aproape) orice occidental, el e divorţat, iar fata – deja un clişeu în industria cinematografică – încearcă să-i reapropie pe părinţi. Pe străzile şi prin gangurile unui oraş suprapopulat, în care se aud mai ales chemările la rugăciune ale muezinilor, occidentalul trebuie să-şi apere fiica şi fosta soţie – aceasta, în timp ce musulmanul pune o întreagă reţea de killeri pe urmele lor. Citiţi puţin datele demografice ale lumii occidentale vs lumea musulmană şi o să vedeţi – ce surpriză! – unde bate filmul.

A doua chestie: Turcia nu iese deloc bine din acest film, deşi peisajele oraşului Istanbul sînt superbe. Rezultă din tramă că poliţia turcă este coruptă (Mills/Neeson nici nu apelează la ea, ci doar se mulţumeşte să omoare un poliţist trădător şi să le tamponeze n-şpe maşini), după cum la fel de corupţi par a fi şi unii din personalul hotelului unde familia Mills abia trăsese. În mod (prea) evident, numitul Mills/Neeson nu are şi nu-şi găseşte nici un sprijin local în acest oraş – şi, pînă nu-şi înfige fiica în curtea ambasadei SUA (vedeţi filmul şi veţi înţelege ce vreau să zic), nu e deloc liniştit în ceea ce o priveşte.

A treia chestie: e drept că, pe hartă, Albania şi Turcia nu au o frontieră comună – doar că, în film, acest detaliu nu mai contează. Mafioţii albanezi musulmani trec de graniţa Turciei ca prin brînză – ba chiar, la o privire şi mai incorectă politic, cineva ar putea trage concluzia că ofiţerul turc de frontieră le dă drumul dintr-un fel de solidaritate islamică – deşi respectivii au nişte figuri într-atît de dubioase încît ele însele aproape că se cer, singure, la zdup. Cineva care stătea în cumpănă referitor la oportunitatea aderării Turciei la UE şi care vede, în acest film, cît de varză e graniţa turcă, s-ar putea să devină brusc euro/turco-sceptic.

În fine, al patrulea mesaj furnizat: musulmanul albanez rămîne, pînă în ultima clipă, un mincinos parşiv criminal ipocrit şi mîrşav. În climaxul filmului, occidentalul Mills/Neeson – care se cam săturase de cît sînge mahomedan cursese pe pereţi şi pe podele – îi propune şefului clanului să îngroape amîndoi securea războiului (deşi la fel de bine putea să-l şi omoare, pentru că avea motive berechet). Prins cu mîţa-n sac (şi neînarmat), albanezul admite să facă pace. Numai că, imediat ce occidentalul întoarce spatele, musulmanul dă să tragă. Chit că parşivul se alege cu gîtul rupt, probabil că vom avea şi un Taken 3 – pentru că, nu uitaţi, tatăl albanez mai are încă doi fii în viaţă.

Rog pe oricare dintre dumneavoastră să-mi demonstreze că altul este mesajul filmului şi că doar mi s-a părut a vedea cele de mai sus. Dacă poate.

Adrian Cioroianu este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. Cea mai recentă carte publicată: Epoca de aur a incertitudinii, Editura Curtea Veche, 2011. 

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.