Muierea îi om sau drac?

Publicat în Dilema Veche nr. 543 din 10-16 iulie 2014
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg

Citind zilele astea o serie de proverbe culese de Anton Pann, Iordache Golescu şi reunite mai apoi de cunoscutul Iuliu Zanne, la sfîrşitul secolului al XIX-lea, m-am amuzat să observ că multe dintre ele îşi au „utilitatea“ lor şi astăzi. Mai întîi de toate ar fi de notat natura îndoielnică a femeii; dacă bărbatul este o fiinţă umană, adică omul, despre muiere nu se poate spune acelaşi lucru. Muierea nu este om, aici cu sensul de fiinţă umană. Din moment ce se spune că bărbatul este cu „crucea în cap“ şi „muierea cu dracul în inimă“, ea pare a fi un amestec straniu de animalitate şi şiretenie diavolească. Dacă ar fi să-l credem pe Anton Pann, orice este mai valoros ca o muiere: „Fie un băţ descojit, tot se numeşte bărbat.“ Această natură bizară o apropie pe femeie de dobitoace, din acest motiv bătaia nu pare ceva ieşit din comun. Se spune: „Muierea nebătută e ca moara neferecată.“  

Se conturează, mai apoi, prostia firească a muierii, de vreme ce nu este om întreg. Cea mai cunoscută sentinţă zice: „Poale lungi şi minte scurtă.“ Ferice de noi că această zicere este însoţită de explicaţia lui Iordache Golescu, care ne spune că nu poate fi vorba decît de „slăbiciunea minţii la muieri“. Şi, pentru a arăta deplina incapacitate a muierii de a emite măcar o vorbă cu noimă, acelaşi Iordache Golescu reţine: „dintele minţii la muiere tocma după moarte iese“ – cu alte cuvinte, „muierea după moarte dobîndeşte minte“. Că doar „muierea de la cap răceşte“ şi are mintea „uşoară“.  

Gîndirea populară îi atribuie, aşadar, femeii, o minte precară, ceea ce vine totuşi în contradicţie cu recunoaşterea unei isteţimi înnăscute, chiar dacă se crede că această agilitate de spirit se desfăşoară doar pentru a face rău. Muierea poate să-l păcălească pe dracu’, tartorul suprem, să-l îmbătrînească, să-l scoată din minţi: „Muierea judecă pe dracu’, şi-l scoate dator“ – scrie Anton Pann. Sau: „Unde e muiere, numai are dracul nimic de făcut.“ Asemănarea cu diavolul o face să capete valenţe negative, instigînd totdeauna la rău. Cîteva versuri populare, culese de Vasile Alecsandri, amintesc, zglobiu, asta: „Sub potcoava cizmei mele, / Şade dracu şi-o muiere / Şi mă-nvaţă a face rele.“ Această asemuire cu diavolul se tot repetă, pentru ca să se ajungă la „femeia e calul dracului“, „muierea este sora dracului“, şi pînă la urmă, ce mai tura-vura: „Muierea e dracul.“

Risipitoare, „muierea are nouă guri“, niciodată mulţumită, este capabilă să „înghită o mare întreagă“ şi tot nu se satură, cu „ochii după pungă“, tot timpul, ţesînd intrigi, fără „nici o credinţă“, făptuitoare de rele. Şi cum nu este bună de chiverniseală, chiar dacă ar „scoate cu acul“ ceea ce aduce „bărbatul cu sacul“, ea reuşeşte să împrăştie pe nimicuri agoniseala.  

Mai este muierea asta de o limbuţie nesăţioasă, asemuită gîştelor din ogradă, „două muieri şi-o gîscă fac tîrgul cucului“, identificată cu larma iarmarocului, sau cu toaca ce vesteşte de departe şi neîncetat slujbele de peste zi, „muierea limbută, gura ei făcută ca toaca să-i turuiască“. Aşa că se conchide într-un glas „bărbatul surd nu prea bine, muierea mută cu mult, mult mai bine“.  

Dar, poate cel mai valorificat presupus păcat specific numai naturii feminine este curvia. Prin natură, femeia, slabă la minte, se îndreaptă spre plăcerile trupului, crezîndu-se că se poate păzi un sac de purici, un crîng cu iepuri, dar niciodată o femeie. Cînd are pat, „la nimic alt nu gîndeşte“, schimbîndu-se după cum bate vîntul – „muierea te iubeşte, pînă ce altul găseşte“, fără să se sinchisească prea mult de ce se spune: „cîtă grijă de păcat, atîta am de bărbat“ sau „de focul bărbatului, joacă’n capul satului“. Cît despre bărbat... ca un cîine, „intră unde vede uşa deschisă“, dar fără a primi şi vina păcatului, că doar „căţeaua pînă nu pleacă prin mahala, cîini nu se iau după ea“ – scriu concomitent Anton Pann şi Iordache Golescu. Despre starea naturală înclinată spre desfrîu sînt multe, multe alte proverbe, cît mai licenţioase şi dure la adresa femeii, justificative cînd este vorba de comportamentele bărbaţilor. Bătrîneţea nu-i aduce înţelepciune, aşa cum se întîmplă bărbatului, chiar dacă şi-a purtat cinstea toată viaţa, ci doar ceva experienţă în ale gastronomiei: „Muierea bătrînă şi de vînă bună, somn urît aduce, dar mîncare bună.“ Cu alte cuvinte, se consolează Iordache Golescu, muierea bătrînă „nu te lasă să dormi“, dar măcar „te hrăneşte bine“.  

Nici astăzi, mare parte din societatea românească nu prea consideră că femeia ar fi om întreg – doar sîntem pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte egalitatea de şanse. Ar trebui, poate, ca printre atîtea comiţii şi comitete să se ridice şi una ultraştiinţifică şi academică, care să-şi spună părerea „de-i om sau ce e“ şi se vor rezolva, poate, multe altele...  

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Cea mai recentă carte publicată: Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860), Humanitas, 2013. 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Ramzan Kadîrov FOTO Profimedia
LIVE TEXT | Război în Ucraina.Forțele ucrainiene au cucerit Lîmanul. Zelenski: „Veţi fi ucişi unul câte unul”
Liderul cecen Ramzan Kadîrov, aparent devastat de înfrângerea de la Lîman, a cerut Rusiei să continue să lupte pentru „eliberarea” celor patru teritorii anexate cu toate mijloacele disponibile, inclusiv cu arme nucleare tactice.
Marian Petria FOTO arhiva personala (3) jpg
Marian Petria, paralimpic de Cartea Recordurilor. A învins soarta și a devenit campion
Marian Petria s-a născut cu grave deficiențe fizice, dar și-a învins handicapul și a obținut 50 de medalii în atletism. A urmat liceul scriindu-și lecțiile cu nasul și a luat Bacalaureatul din prima.
Vot plenara Parlamentul European FOTO EPP Facebook
Parlamentul European cere suplimentarea bugetului cu 300 de milioane de euro
Parlamentul European solicită suplimentarea bugetului european de anul viitor cu 300 de milioane de euro pentru combaterea prețurilor la energie, incluzând fonduri pentru aderarea României la Schengen

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.